Dragoş Frumosu (FNSIA): Nu are rost să ne împungem cu hipermarketurile pentru că întotdeauna apare un ambasador care le ia apărarea

Acesta a făcut declaraţiile în cadrul unei dezbateri organizate de Asociaţia Companiilor de Distribuţie de Bunuri din România (ACDBR), care îşi propune modificarea legislaţiei pentru oprirea construirii de hipermarketuri în interiorul oraşelor.

„Nu are rost să avem discuţii sau să ne împungem cu hipermarketurile, pentru că întotdeauna apare un domn ambasador care le ia apărarea. Din punctul meu de vedere, singura soluţie ar fi să aduci pe piaţa românească un alt jucător, care să concureze cu hipermarketurile. La început magazine mai micuţe, poate ne trezim şi cele micuţe fac o asociaţie mare şi fac şi un hipermarket românesc, dar prin jocul preţului în magazinele mici faţă de retailer poţi, treptat, să ajungi să reglezi puţin piaţa şi retailerul să nu mai pună un adaos comercial foarte mare, sau, de fapt, greşesc, adaosul comercial la ei nu e foarte mare, ei câştigă foarte mult şi preţul este mare la raft din cauza cumulului taxelor pe care le impun prin contract (furnizorilor, n.r.)”, a afirmat reprezentantul sindicatelor din industria alimentară.

Acesta susţine că deschiderea supermarketurilor în marile oraşe a avut ca efect închiderea magazinelor româneşti.

„Apariţia acestor supermarketuri în marile oraşe a dus la închiderea magazinelor comercianţilor români, magazine care poate nu aduceau un profit spectaculos, dar care dădeau de muncă la câţiva angajaţi, iar din micul profit putea să trăiască o familie, ori, închizându-le, oamenii aceia au fost forţaţi să treacă în şomaj, şi poate că o parte din oamenii ăia au fost determinaţi să plece la muncă în străinătate”, a subliniat Frumosu.

Preşedintele FNSIA a amintit că închiderea magazinelor româneşti a fost urmată de deschiderea de magazine aparţinând companiilor multinaţionale.

„Iar după distrugerea magazinelor româneşti din interiorul marilor oraşe apare un lanţ, sau două-trei lanţuri, tot de sorginte multinaţională, care fac acelaşi lucru pe care putea şi românii noştri să-l facă într-un sistem foarte civilizat. Deci eu cred, deşi e foarte greu să poţi face uşor acest lucru, că ar fi foarte benefic pentru dezvoltarea IMM-urilor ca retailerii să fie scoşi în afara oraşelor. Dar este un lucru destul de dificil ca astăzi să mai poţi face aşa ceva, probabil că numai printr-un dialog pe un termen mai lung, cu factori de decizie s-ar putea ajunge la o anume soluţie pentru viitor”, a precizat Dragoş Frumosu.

Acesta a acuzat şi faptul că locuitorii din mediul rural au ajuns să se aprovizioneze tot de la hipermarketuri.

„Este important să ai în interiorul localităţilor şi afaceri româneşti, este important să facem şi noi, la sfârşit de săptămână, acele pieţe volante ale micilor producători, nu ştiu de ce nu învăţăm lucrurile astea bune din ţările dezvoltate ale Uniunii Europene. Dezvoltând şi lanţuri de magazine – nu doar cu produse alimentare – poate în acest fel să existe concurenţă pe piaţă, pentru că astăzi comerţul se face în procent de peste 90% prin hipermarketuri – pentru că şi la ţară tot de la hipermarket se aprovizionează”, a susţinut reprezentantul sindicaliştilor din industria alimentară.

Dragoş Frumosu a mai declarat că hipermarketurile au o politică de a proteja produsele de import.

„Tot ce ştiţi ca taxă de raft, taxă de revistă, taxă de poziţie, toate aceste taxe intră în bugetul lor de marketing, sunt incluse în contractele pe care le încheie cu furnizorii de produse, şi atunci preţul la raft este cu până la 30% mai mare la foarte multe produse decât la poarta fabricii. Produsele din import sunt protejate”, a spus Frumosu.

El susţine că a cerut de multe ori Consiliului Concurenţei să aducă o dovadă din care să rezulte că şi produsele din import suportă taxele impuse de retaileri în România, dar „Consiliul Concurenţei nu a făcut” .

„De foarte multe ori un produs alimentar fabricat în Franţa are preţ mai mare pe raftul nostru (al retailerului din România, n.r.) decât pe raftul din Franţa. Iar preţul produsului nostru fabricat în România de acelaşi producător se apropie de preţul din import, sau uneori e mai mare. Deci se face prin aceste taxe un joc al preţurilor astfel încât preţul produsului românesc să crească la nivel sau chiar mai mult faţă de produsul importat, chiar dacă este acelaşi producător, astfel încât produsul de import să fie mai în faţa noastră faţă de cel produs în România”, a adăugat preşedintele FNSIA.

În opinia acestuia, România suportă astfel transformarea din activitate de producţie în piaţă de desfacere.
„Băieţii ăştia se joacă, uşor-uşor, şi cu soarta industriei alimentare şi cu soarta angajaţilor din industria alimentară. După vreo 10 ani de activitate în România, companiile multinaţionale încep să închidă, chiar pe profit în România. Nestle a avut profit anul trecut, acum închid fabrica din România, Pfeifer and Langen a închis anul trecut fabrica Zahărul Oradea şi aduc acum din Germania producţia de zahăr care se făcea la Oradea şi o ambalează în România şi o vând în România astfel încât să îşi onoreze clienţii pe care îi aveau atunci când produceau în România, deci este o transformare a activităţii de producţie în piaţă de desfacere. Asta înseamnă că ne pierdem locurile de muncă”, a adăugat Dragoş Frumosu.