În cadrul unui eveniment organizat joi la Palatul Cotroceni, Pîslaru a arătat că românii trebuie să treacă de la un ‘patriotism de stare de spirit’ la unul care să pună accentul pe activare. El a explicat că, în cazul oamenilor de afaceri, această activare înseamnă investiţii în ţară, iar, în general, în restul cazurilor, înseamnă implicarea într-o agendă care să ducă la comunităţi şi în final la o naţie care să aibă o aspiraţie comună.
‘Înseamnă ca împreună cu Guvernul să trecem de la o atitudine pasivă de dispecerat de beneficii sociale unde ţinem o masă electorală de manevră prin tot felul de alocaţii şi indemnizaţii la servicii sociale, la a înţelege nevoile oamenilor şi a înţelege un lucru critic pentru care eu, ca ministru, trebuie să insist: fără o ţară în care să avem un concept de incluziune socială şi să activăm oameni care sunt într-adevăr în nevoie, nu vom putea progresa. Nu vom putea progresa numai cu Bucureşti, Cluj, Timişoara. (…) Noi, ca naţie, trebuie să ne uităm în oglindă şi să înţelegem că nu suntem numai IT-iştii din Cluj sau creativii din Bucureşti sau cei care sunt în industria auto pe undeva prin ţară’, a afirmat ministrul.
În opinia sa, din cauza lipsei de încredere, naţiunea română este ‘o sumă de indivizi, un ţesut social deşirat’.
‘Având un ţesut social deşirat, nu putem ajunge la acel potenţial pe care îl avem. (…) Lipsa de încredere este, de fapt, un cost economic, de oportunitate’, a adăugat Pîslaru.
El a arătat că există, în prezent, ‘nişte mase critice sudate în comunităţi’, pasul următor fiind ca ele să se transforme într-o naţie care să fie sudată ca aspiraţii.
‘Dacă ne imaginăm o Românie coezivă şi pe care s-o simţim că suntem mândri, fără acel dram de ciudă că puteam mai mult, atunci trebuie să ne aliniem – indivizi, comunităţi, naţie – şi să ajungem la acea masă critică virală. Nu e nevoie să avem 50% plus 1 din populaţia României ca să putem schimba România. Este nevoie de oameni care să inspire şi să îi viralizeze şi pe ceilalţi într-un efort de transformare a acestei ţări în care relaţia cu diaspora nu e un eveniment excepţional, ci este normalitate’, a conchis ministrul Muncii.