‘La reorganizarea ANAF am în vedere toate elementele în ceea ce priveşte regionalizarea, dar nu numai. ANAF se uită la metode moderne pentru a implementa controlul fiscal. Trebuie ca instituţia să aibă o abordare mai modernă, care să aibă un rol mai puţin punitiv în viaţa cetăţii, ci un rol pozitiv, stimulativ şi preventiv. (…) Pe structura veniturilor publice aş spune că veniturile nefiscale, unde intră dividendele de la companiile de stat, avem o componentă foarte scăzută din partea companiilor de stat, pentru că aceste companii, deşi oferă într-adevăr locuri de muncă, ele contribuie cu foarte puţin la bugetul public. De asemenea, au şi ceva arierate la bugetele de pensii, sociale’, a spus Dragu.
Ea a precizat că, în ceea ce priveşte încasările, România are în continuare o eficienţă scăzută pe taxe şi, implicit, pe TVA.
‘Personal, am fost şi am cerut bon. Întotdeauna cer bon unde mă duc şi cumpăr ceva. Aici este vorba de eforturi susţinute din partea finanţelor şi din partea ANAF. Avem în vedere continuarea restructurării ANAF. Avem în vedere această nouă paradigmă în care să-l situăm pe cetăţean în centrul sistemului, să-i acordăm mai multă atenţie, conformarea voluntară să devină o chestiune mult mai simplă. În acest sens, avem în vedere conectarea bazelor de date care există în interiorul ANAF, dar şi între instituţiile statului, astfel încât, atunci când mergem să înregistrăm o maşină, să nu mai pierdem 2 zile pe drum şi să ne plimbăm de la ANAF la taxe locale, şi la Poliţie atunci când primim o amendă de circulaţie – să o putem plăti rapid şi online. Să nu mai dureze 2 zile, să nu facem acele copii după dovada de plată şi să păstrăm 10 ani, pentru că niciodată nu ştii când cineva nu ţi-a luat în calcul plata şi devii dator’, a mai afirmat ministrul Finanţelor.
De asemenea, Anca Dragu a mai spus că veniturile bugetului pe anul viitor sunt estimate la 31% din PIB, în scădere faţă de anul curent.
‘Avem venituri de 31% din PIB, (pe cash n.r.) în scădere de la 32,3% în anul curent, iar pe partea de cheltuieli avem o uşoară creştere de la 33,5% la 33,8% din PIB. Per total, soldul bugetar în termeni cash creşte de la un estimat de -1,19% la -2,8%’, a spus Dragu.
Ministrul Finanţelor a precizat că un impact negativ foarte mare în venituri îl are reducerea TVA, respectiv diminuarea cu 4 puncte procentuale de la 24% la 20%, precum şi reducerea TVA la apă potabilă şi pentru irigaţii şi agricultură de la 24% la 9%.
‘Anticipăm o creştere economică de 4,1%, căreia îi corespunde un PIB nominal de 746,6 miliarde lei. Inflaţia anuală medie este de 0,5%, iar pentru sfârşitul anului de 1,8%. În zona câştigului salarial mediu brut previzionăm o creştere de la 2.501 lei la 2.681 lei. Anticipăm o creştere a numărului de salariaţi şi o reducere a numărului de şomeri. Pentru sfârşitul anului anticipăm o scădere de la 465.000 la 450.000 de şomeri. Previzionăm un sold al contului curent de -1,2% din PIB ceea ce corespunde unei creşteri a exporturilor, dar, de asemenea, o creştere mai accelerată a importurilor’, a mai afirmat Dragu.