Drumurile din România sunt cele mai periculoase din Uniunea Europeană
Conform acestor statistici, anul trecut un număr de 26.000 de persoane şi-au pierdut viaţa pe drumurile din UE, cu 5.500 mai puţine decât în 2010. Cu toate acestea, la nivelul UE, nu se observa nicio ameliorare faţă de situaţia din 2014. În plus, Comisia estimează ca 135.000 de persoane au suferit accidente grave pe drumurile din UE. Costul social (reabilitare, asistenţa medicală, daune materiale etc.) generat de decesele şi de vătămările corporale survenite ca urmare a accidentelor rutiere este estimat la cel puţin 100 de miliarde de euro.
‘Numărul deceselor sau al vătămărilor corporale grave este întotdeauna prea mare. În ultimele decenii, am obţinut rezultate impresionante în ceea ce priveşte reducerea accidentelor rutiere, însă stagnarea actuală este alarmantă. Dacă Europa doreşte să îşi atingă obiectivul de înjumătăţire a numărului accidentelor rutiere până în 2020, mai rămân încă multe de făcut. Invit statele membre să-şi intensifice eforturile în direcţia aplicării legislaţiei şi a sensibilizării cetăţenilor. Deşi costul acestor eforturi este considerabil, el este totuşi nesemnificativ în comparaţie cu costul social de 100 de miliarde de euro generat de decesele şi de vătămările corporale survenite ca urmare a accidentelor rutiere’, a declarat Comisarul european pentru Transporturi, Violeta Bulc.
În 2015, rata medie a deceselor în traficul rutier din UE a fost de 51,5 la un milion de locuitori, similară cu cea din ultimii doi ani. Aceasta încetinire de ritm, care urmează după o reducere semnificativa de 8 % în 2012 şi 2013, este cauzata de mai mulţi factori, cum ar fi o interacţiune mai mare, în oraşele europene, între utilizatorii rutieri neprotejaţi şi cei motorizaţi. De asemenea, utilizatorii vulnerabili ai drumurilor (pietoni, biciclişti etc.) reprezintă o mare parte dintre cele 135.000 de persoane accidentate potrivit estimărilor Comisiei. De precizat că este prima data când Comisia publica o astfel de cifră, întrucât statele membre au început să raporteze date comparabile şi fiabile cu privire la accidentele rutiere grave.
Pentru a pregăti calea către automatizare şi către o mai bună gestionare a traficului rutier, Comisia îşi propune să elaboreze, în a doua jumătate a anului 2016, un plan general privind implementarea unor sisteme de transport inteligente (STI) capabile să coopereze, adică să realizeze o comunicare bidirecţională între vehicule, între acestea şi infrastructurile rutiere, precum şi între infrastructurile rutiere. Aceste sisteme permit vehiculelor să se avertizeze reciproc, în mod direct (de exemplu, în caz de frânare de urgenţă) sau prin intermediul infrastructurii (de exemplu, pentru a semnaliza apropierea unor lucrări rutiere).