Noi descoperiri despre dublul standard de calitate a produselor din statele membre. Europarlamentarii insistă pentru noi reglementări
:format(jpg):quality(80)/https://www.economica.net/wp-content/uploads/2017/09/young_girl_in_grocery_store_36613600-630x420.jpg)
Europarlamentarii din cadrul Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor (IMCO) din Parlamentul European au reînceput discuţiile pe marginea dublului standard de calitate a produselor, cu scopul de a continua procedurile pentru elaborarea unui cadru legislativ prin care să protejeze consumatorii europeni.
Aceasta în contextul în care Centrul Comun de Cercetare (JRC), serviciul științific intern al Comisiei, a prezentat noi concluzii ale studiului privind evaluarea economică a calității duale a produselor alimentare pe piața unică. Acest studiu, care este încă nepublicat, analizează impactul practicilor dublului standard de calitate asupra alegerii consumatorului și asupra comportamentului companiilor. Lucrarea a fost finanțată în cadrul unui proiect pilot adoptat de Parlamentul European şi se bazează pe un raportul JRC din iunie 2019, care conținea rezultatele testelor efectuate de JRC pe o gamă de produse pentru a determina incidența produselor cu ambalaje identice, dar cu compoziție diferită.
Potrivit noilor cercetări, consumatorii nu conştientizează faptul că au testat produse cu dublu standard de calitate dacă nu au fost informaţi în prealabil cu privire la ţara de destinaţie a produselor respective. Dacă ştiau destinaţia produselor testate, atunci aleageu de obicei produsul de pe piaţa internă, dar şi aici există diferenţe. „Au fost făcute teste în laborator, dar au fost şi chestionare online. Testul (în laborat n.red) a fost făcut în orb, adică consumatorii nu ştiau marca produsului respectiv, dar au primit diverse informaţii înainte. În timpul experimentului, au fost folosite două informaţii imortate – respectiv în ce ţară au fost fabricate produsele şi ţara de destinaţie a produselor. Şi s-a constatat că nu s-a făcut diferenţa între produse , dacă subiecţilor nu li se spunea pentru ce piaţă este produsul respectiv. Dacă ştiau ţara de destinaţie, rezultatele au fost total diferite”, a expicat reprezentantul JRC în cadrul Comisiei pentru piaţa internă.
„Fiecare stat este asociat cu un anumit tip de caltate”, mai spune acesta.
În replică, mai mulţi europarlamentari prezenţi în Comisie au menţionat că studiul este „irelevant” sau „dezamăgitor” şi au propus continuarea dezbaterilor cu scopul de a se ajunge la o regllementare sau chiar la o interdicţie a dublului standard de calitate a produselor.
Potrivit acestuia, în cazul cercetării online, nu există preferinţă vădită pentru produsele intetne sau externe. În cazul cercetării din laborator, subiecţii au preferat în general produsele naţionale.
Ce au preferat românii
Cercetarea s-a realizat în şase state membre, printre care şi România (Germania, Ungaria, Lituania, Romania, Spain şi Suedia) în rândul a 10.600 de participanţi. Testele au fost făcute pe şase produse alimentare, consumatorii din România gustând spre analiză cartofi Lays Potato Chips Nature, Fanta şi Fish Fingers (Findus).
„Spre deosebire de consumatorii din Spania care par să preferă versiunea locală a sucului Fanta, românii au preferinţe contrare (le-a plăcut mai mult Fanta pentru alte pieţe n.red). Preferința individuală pentru această versiune crește atunci când informațiile despre DC-SIP (diferențe de compoziție a produselor de marcă aparent identice), în timp ce efectul mărcii pare să reducă ușor preferința pentru versiunea spaniolă a sucului de portocale Fanta. În ceea ce privește cartofii, respondenții spanioli arată o preferință puternică pentru versiunea lor „, arată cercetarea JRC.
Amintim că, în luna iunie 2019, Comisia a publicat rezultatele unei campanii paneuropene de testare a produselor alimentare, care arată că unele produse sunt comercializate sub mărci identice sau similare, dar cu compoziție diferită.
Studiul a evaluat 1.380 de mostre din 128 de produse alimentare diferite, provenite din 19 state membre. Acest eșantion nu este, însă, reprezentativ pentru marea diversitate de produse alimentare de pe piața UE. Studiul a constatat că:
- În marea majoritate a cazurilor, compoziția corespundea modului în care erau prezentate produsele: 23% din produse aveau partea din față a ambalajului și compoziția identice, iar 27% dintre produse indicau, prin aspectul diferit al părții din față a ambalajului, faptul că în diferite țări ale UE compoziția lor era diferită.
- 9% din produsele prezentate ca fiind aceleași în întreaga UE aveau în realitate o compoziție diferită: partea din față a ambalajului era identică, dar compoziția produselor era diferită.
- Alte 22% din produse erau prezentate în mod similar, dar aveau o compoziție diferită: partea din față a ambalajului era similară, însă compoziția produselor era diferită.
- Utilizarea aceluiași ambalaj sau a unui ambalaj similar pentru produse cu compoziție diferită nu urmărește un model geografic consecvent. De asemenea, diferența de compoziție a produselor testate nu constituie neapărat o diferență în ceea ce privește calitatea produsului.