„Enumăr câteva raţiuni pentru care e nevoie de o reacţie publică: Nu există avizul Consiliului Superior al Magistraturii care trebuie să fie dat conform legii. De altfel Consiliul Superior al Magistraturii nu a fost consultat la acest proiect. Nu există o evaluare a impactului şi efectelor cum ar fi: cea legată de inserţia socială a condamnaţilor; pregătirea sistemului judiciar pentru a judeca mii de cauze. În condiţiile în care Noul Cod Penal şi Legea de implementare au fost adoptate recent, există evident o incoerenţă de politică penală a statului român de care se face acum vinovat Parlamentul”, arată Horaţius Dumbravă, membru al CSM, în solicitarea trimisă Plenului Consiliului.
Judecătorul Horaţius Dumbravă a precizat că, în condiţiile în care România este monitorizată de Comisia Europeană într-un mecanism de cooperare şi verificare, iar trendul pozitiv din ultimii ani a putut fi constatat cu uşurinţă din rapoartele Comisiei Europene, „un astfel de proiect de lege ar compromite grav eforturile făcute de sistemul judiciar şi celelalte autorităţi publice în ultima perioadă legat de MCV şi de relaţiile cu Comisia Europeană”.
Preşedintele Comisiei juridice din Camera Deputaţilor, Bogdan Ciucă, a declarat marţi că Legea amnistierii nu va afecta raportul MCV, deoarece există condamnări CEDO pentru rele tratamente în detenţie, precizând însă că este dreptul preşedintelui Traian Băsescu să se pronunţe împotrivă.
Ciucă a fost întrebat cum vede solicitarea preşedintelui Traian Băsescu ca parlamentarii să respingă legea întrucât ar avea efecte negative asupra raportului MCV.
„E dreptul domniei sale şi evident, în calitate de preşedinte are şi dreptul, are şi obligaţia să-şi spună punctul de vedere. Sunt totuşi reticent în a crede că va afecta raportul MCV, pentru că noi vorbim de o politică penală europeană, unde această lege a amnistierii şi graţierii se înscrie perfect, vorbim de hotărâri şi condamnări CEDO pentru care UE ne critică”, a declarat preşedintele Comisiei juridice.
„În primul rând, sunt exceptate infracţiunile de corupţie, sunt exceptate toate infracţiunile cu violenţă, omor, pedofilie, toate cele care sunt cu violenţă. În afara acelor infracţiuni exceptate expres în lege, sunt şi toate celelalte infracţiuni pentru care legea prevede limita maximă a pedepsei peste 7 ani. Este exclusă expres, de pildă, darea de mită, dar prin efectul legii, pentru că limita pedepsei maxime este mai mare de 7 ani, este exclusă şi luarea de mită, pentru că dacă nu mă înşel are până la 12 ani limita pedepsei maxime. Deci, ea nu se califică din start pentru amnistie, dar am simţit nevoia să introducem darea de mită pentru că are pedeapsă până în 5 ani”, a susţinut Ciucă.
Preşedintele Comisiei juridice a declarat că unul dintre motivele promovării acestei legi este faptul că România primeşte condamnări la CEDO „pe bandă rulantă”, iar la nivelul instituţiei europene se pune problema unei hotărâri pilot în cazul ţării noastre privind relele tratamente în detenţie.
„Suntem cu vreo 12 mii de deţinuţi cazaţi peste capacitatea nu igienică, ci peste capacitatea raportată la metri cubi şi metri pătraţi conform normelor europene. La ora actuală să întreţii un deţinut înseamnă între 23 şi 25 de milioane de lei vechi, întreţinerea fără investiţii pe lună”, a mai precizat Ciucă.
De asemenea, el a fost întrebat de ce a fost mărit termenul pentru aplicarea aministiei de la pedepsele de până la 4 ani la cele până la 7 ani de închisoare.
„Pentru că noi emiţând această lege astăzi când Codul penal este cel în vigoare şi nu cel nou, pedepsele care în Codul penal viitor, cel nou, sunt mai mici, la ora actuală sunt mai mari şi pentru infracţiunile acestea considerate mai mărunte”, a susţinut preşedintele Comisiei juridice.
Deputatul PC a fost întrebat în ce cauze anume se aplică amnistirea, solicitat fiind să dea exemple.
„Furtul, unele dintre cele rutiere, declaraţiile de un anumit fel, toate celelalte cu excluderea celor cu violenţă, că infracţiuni sunt multe”, a replicat preşedintele Comisiei juridice.
Ciucă a menţionat că amnistierea se aplică celor care nu sunt încă sub o sentinţă de condamnare, în vreme ce graţierea se aplică celor aflaţi în detenţie.
Preşedintele Traian Băsescu le-a trimis, marţi, o scrisoare preşedinţilor Senatului şi Camerei, cărora le cere să identifice cele mai rapide căi pentru a permite instituţiilor statului, inclusiv autorităţii judecătoreşti să îşi desfăşoare activitatea în absenţa oricărei influenţe sau obstrucţii.
„În temeiul Art. 80 alin. (2) din Constituția României, în calitate de Președinte al României și în virtutea atribuției constituționale de a veghea la buna funcționare a autorităților publice, vă rog să identificați, cu respectarea legislației și a procedurilor parlamentare, cele mai rapide căi pentru a permite instituţiilor statului, inclusiv autorității judecătorești să își desfășoare activitatea, în absența oricărei influențe sau obstrucții”, scrie preşedintele Traian Băsescu în scrisoarea adresată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului României.
Şeful statului precizează că a luat act de faptul că, în momentul de față, la Camera Deputaților se află în dezbatere Legea pentru amnistierea unor infracțiuni și grațierea unor pedepse (PLX 162/2013), ce a fost respinsă de Senat în data de 22 mai 2013.
„Cu ocazia votului final, îmi exprim convingerea că parlamentarii vor da dovadă de responsabilitate și vor avea în vedere că o asemenea măsură nu este oportună, va decredibiliza eforturile de luptă împotriva corupției, afectând încrederea în actul de justiție”, spune preşedintele Băsescu.