Dumitru: Adoptarea euro în 2019 are în spate raţiuni politice şi strategice. Strict economic pare nerealist
‘România şi-a fixat un obiectiv foarte ambiţios pentru adoptarea euro – 2019. Sunt raţiuni politice, strategice, în spate, mai degrabă decât raţiuni economice. Dacă privim lucrurile din punct de vedere strict economic, deşi nu este posibil, 2019 pare o ţintă nerealistă. Ca să ajungem acolo, avem nevoie de un road-map care să ne conducă spre acel obiectiv ambiţios, care să ne permită să accelerăm reformele structurale, care să ne conducă la o creştere economică foarte rapidă’, a explicat Dumitru.
El susţine că, în materie de convergenţă către zona euro, România a ajuns la un PIB pe locuitor de 47% faţă de media din Germania şi Franţa, în timp ce Estonia şi Letonia, cele mai sărace ţări care au intrat în zona euro, aveau un PIB pe locuitor de 60% din referinţa menţionată. ‘Pentru a ajunge la un nivel similar, România ar trebui să aibă o convergenţă foarte rapidă, cu o creştere economică de cel puţin 4% – 5% pe an. Suntem departe în momentul de faţă’, a mai spus Ionuţ Dumitru.
Preşedintele Consiliului Fiscal este de părere că perspectivele de creştere economică se îmbunătăţesc, iar estimările pentru acest an sunt de 3,5%, considerate pesimiste în condiţiile în care anul agricol se anunţă peste medie. ‘Dacă excludem agricultura, creşterea economică de anul acesta este mult mai mare decât cea de anul trecut. Dar, chiar şi 3,5% este insuficient pentru a ne atinge obiectivul pentru adoptarea euro în 2019. Pentru a atinge acest obiectiv avem nevoie de o creştere economică mult mai mare’, susţine Ionuţ Dumitru.
Pentru a obţine o creştere economică mult mai mare, o condiţie obligatorie, în opinia preşedintelui CF, este legată de absorbţia fondurilor europene, care stagnează după un an 2013 bun. De asemenea, este necesară restructurarea companiilor de stat, care încă au arierate de 50% din cifra de afaceri, în special către stat, comparativ cu 9% în cazul companiilor de stat.
În acest context, preşedintele Consiliului Fiscal a amintit şi minusul de un miliard de lei la încasările din taxe şi impozite în primul trimestru din acest an, faţă de ţinta propusă, şi gradul redus de încasare la TVA în contextul creşterii comerţului. ‘Atunci când vânzările cu amănuntul cresc cu 9% în termen de volume, încasările din TVA au o performanţă extrem de slabă, este o decuplare totală. Explicaţia nu poate fi decât una legată de creşterea evaziunii fiscale. Evaziunea din TVA este deja la cote alarmante, şi este puţin spus’, a încheiat Ionuţ Dumitru.