Anul viitor vor fi necesare noi majorări de capital ale băncilor – Alexandru Duna, AAFBR

13 12. 2020
money_1508453_1280_32402200

Îndicatorii de profitabilitate ai băncilor au marcat o evoluţie pozitivă începând din 2016, iar cei de solvabilitate, lichiditate şi rentabilitate financiară s-au situat la nivele mult peste medie sau peste cerinţele Băncii Central Europene (BCE).

„Dacă este să ne raportăm totuşi la profitabilitatea la nivelul agregat al sistemului, aceasta este în prezent mai mică cu aproximativ 10% faţă de perioada similară a anului anterior, factorii determinanţi fiind reprezentaţi de provizioane constituite în mod prudenţial datorită posibilelor efecte pandemice conexe cu ratele amânate la plată ca efecte ale OUG 37 şi a moratorilor bancare interne”, spune Alexandru Duna.

Bancherul arată că pentru realizarea acestui lucru a fost impusă o măsură adiţională eficientă din partea reglementatorului, în privinţa consolidării stabilităţii şi solidităţii sistemului bancar, prin creşterea valorii capitalurilor proprii cu 4,6 miliarde lei anul acesta, prin recapitalizarea dividendelor băncilor, spune Alex Dună în cadrul unui interviu acordat de acesta pentru ECONOMICA.NET

Cu toate acestea, „în privinţa indicatorilor de solvabilitate, profitabilitate şi structură bilanţieră, se remarcă nivelelurile ratei creditelor neperformante şi a celor restructurate, acolo unde media europeană semnalează valori mai bune”, spune Duna.

Acesta arată că, deşi rata la care se situează în prezent acest indicator (n. r. – al creditelor neperformante) este în jur de 4%, este posibilă o majorare a acesteia în a doua parte a anului 2021. Florin Dună este sigur că evoluţia sistemului bancar este într-o permanentă dinamică. Ea va depinde şi de contextul pandemic care va urma dar si de recuperarea gap-urilor cu care economia se confruntă. Totuşi, „restructurare este poate un cuvant mult prea dur, însă cel mai probabil tendinţa de comasare a numărului de entităţi bancare va continua, dar nu într-o manieră accelerată”, spune Dună.

Acesta precizează că o cotă de piaţă sub 1% în contextul mai multor banci determină ca elementele precizate anterior, indirect, sa se materializeze si in viitor, coroborate cu efectele pandemice, dar şi cu gradul de capitalizare redus în cazul acestora din urmă.

“Aportul adiţional de lichiditate/capital din partea acţionarilor (chiar dacă respectă prevederile legale impuse de reglemenator) va fi mai greu de obţinut (pentru băncile care în prezent deţin o cotă de piaţă redusă), în  condiţiile unor viitoare şocuri pe care băncile le vor putea resimţi din cauza constituirii de provizioane suplimentare la credite depreciate/amânte la plată sau a unor credite acordate în trecut unor companii care au fost puternic afectate de pandemie” mai spune Duna.