După 6 ani şi 3.600 de miliarde de dolari, Rezerva Federală pune pauză celui mai mare experiment monetar din istorie
Politica fiscală şi cea monetară a Statelor Unite au lucrat în comuniune perfectă în ultimii ani. Guvernul federal a crescut datoria publică la un nivel record, lucrând cu deficite fiscale record, iar Fed a cumpărat datoria federală prin intermediul băncilor comerciale şi a ajuns să aibă în bilanţuri active într-un volum record.
Programul de quantitative easing (QE) – termen mai nou pentru money printing – a adus în conturile Fed bonduri de Trezorerie, adică datorie publică, de 2.450 de miliarde de dolari. Achiziţia constantă a emisiunilor de titluri de stat din piaţă a dus la scăderea costurilor de împrumut ale guvernului şi a stimulat creşterea deficitului şi a datoriei.
Fed a intervenit şi în piaţa imobiliară rezidenţială, după ce a cumpărat bonduri garantate cu ipoteci (mortgage-backed securities) de peste 1.700 de miliarde de dolari. Aceste instrumente financiare reprezintă ipoteci împachetate negociate ca titluri de valoare şi ajută băncile să se finanţeze mai ieftin. Totodată, aceste instrumente au jucat un rol important în criza sub-prime din SUA, creditele de calitate îndoielnică fiind mai uşor de ascuns. Achizţia acestora de către Fed a ajutat băncile atât direct, prin creşterea cererii, cât şi indirect, prin efectele asupra pieţei imobiliare – atenuarea contracţiei acesteia.
Cel mai important lucru pe care l-a făcut QE este creşterea preţurilor activelor. Bursele au ajuns la nivelurile record de dinainte de prăbuşirea din 2008, deşi evoluţia economică a SUA nu a fost tocmai pe măsură. Este adevărat că PIB al SUA a crescut cu rate superioare celui din UE – americanii au creştere economică anuală începând cu 2010 -, însă asta s-a făcut cu preţul unui deficit susţinut de cea mai importantă monedă de rezervă a lumii. Totodată, deşi PIB a crescut, piaţa muncii are în continuare probleme importante – rata de participare este la cel mai scăzut nivel din ultimii ani -, semn că banii pompaţi în piaţă nu se scurg peste toată economia.
Acum QE a ajuns la final, sub noul guvernator, Yellen, fără ca efectele să fie clare. Fed spune că va ţine dobânda aproape de zero pe un termen nedfinit.
Pauză sau final?
Când au apărut primele informaţii că Fed ar putea să oprească tiparniţa, pieţele au intrat în derută. Bursele au trecut pe roşu şi monedele ţărilor emergente s-au depreciat.
Efectul s-a disipat oarecum între timp, şi bursele şi-au revenit după perioada de recul, deşi monedele multor ţări emergente au rămas la niveluri depreciate.
Însă, nu este încă clar care vor fi efectele pe termen lung ale sistării şi, mai apoi, ale reversării QE.
Peter Schiff, brokerul care a prezis criza financiară înainte ca lumea să audă de Nouriel Roubini (şi şi-a pus şi banii în asta), crede că QE se va întoarce şi în ediţia a patra. „O economie care trăieşte prin QE, moare prin QE”, a declarat Schiff, într-o intervenţie la CNBC.