După Apple, UE ar putea să se concentreze pe companiile europene cu acorduri fiscale preferenţiale

Economica.net
01 09. 2016
calcul_456765434567_32367700

Decizia de a cere grupului Apple să ramburseze Irlandei taxele neplătite pentru perioada 2003-2014, pe motiv că autorităţile de la Dublin au favorizat în mod ilegal Apple cu un regim fiscal comparabil cu ajutoare de stat a fost cea mai importantă din cele 38 de decizii adoptate de Margrethe Vestager după ce în 2013 Comisia a început să ancheteze aproximativ 1.000 de companii din aproximativ 23 de state membre UE.

O altă companie americană, Starbucks, trebuie să ramburseze până la 300 milioane de euro Olandei în timp ce o divizie a constructorului auto italian Fiat trebuie să returneze o sumă similară Luxemburgului. Într-un dosar separat, sunt implicate 35 de firme din Belgia, dintre care unele sunt din SUA. Comisia Europeană nu a comunicat până acum când va lua o decizie cu privire la alte două cazuri importante care vizează alte două grupuri americane, Amazon şi McDonald’s, ambele cu sediul fiscal în Luxemburg.

Cu toate acestea, persoane care lucrează în domeniul legislaţiei concurenţei din Europa, sunt de părere că pentru următoarea sa anchetă importantă Comisia ar putea să aleagă o companie europeană.

‘Este evident că Executivul comunitar nu va putea să investigheze 1.000 de acorduri fiscale. Va alege încălcările cele mai grave ale legii’, consideră Georg Berrisch, partener la firma de avocatură Baker Botts, care a apreciat că datele publicate în 2014 în urma scandalului Luxleaks ar putea da o serie de indicii Comisiei. ‘Luxleaks a menţionat mai multe companii europene care au acorduri fiscale preferenţiale cu Luxemburg’, a adăugat Berrisch.

Deocamdată nu este clar cât de multe companii vor fi obligate să ramburseze retroactiv taxe. Având în vedere resursele limitate, oficialii şi observatorii sunt de părere că Directoratul pentru Competiţie ar putea să se concentreze pe un număr mic de cazuri, în speranţa că, dacă va avea câştig de cauză în instanţă, va reuşi să descurajeze alte companii interesate să îşi reducă povara fiscală.

Jonas Koponen de la firma de avocatură Linklaters a subliniat că amenda impusă Apple ar trebui să fie un semnal de alarmă pentru alte companii cu privire la modul în care instituţiile politice, nu doar în Europa, răspund la presiunile opiniei publice pentru a strânge mai multe taxe de la corporaţii precum şi cu privire la pericolul reprezentat de disputele în justiţie şi asupra pagubelor provocate reputaţiei unei companii.