După bănci, si firmele de asigurări sunt afectate de insolvenţa Romcab. Patru asigurători cumulează 12% din datoriile producătorului de cabluri

Cei patru asigurători înscrişi la masa credală, Exim Asig, City Insurance, Allianz Ţiriac şi Certasig, plus doi asigurători internaţionali specializaţi în acest tip de poliţă, Euler Hermes, cu birou deschis în România, şi Atradius, ar pierde 119,5 milioane de lei în cazul falimentului Romcab.

În total este vorba de 25 de milioane de euro, bani pe care asigurătorii respectivi ar trebui să îi achite în contul produselor cumpărate Romcab de la Elbit Electric&Lighting SRL şi garantate cu poliţe de risc financiar de neplată.

Astfel, City Insurance, una dintre societăţile aflate în procedură de rezoluţie a Autorităţii de Supraveghere Financiară, s-a înscris la masa credală a Romcab pentru pentru o creanţă chirografară de 11,70 milioane de euro sub condiţie suspensivă a finalizării instrumentării dosarelor de daună şi efectuarea plăţilor.

Alături de aceştia apar însă şi nume mari din industria asigurărilor. Este vorba de Allianz Ţiriac, înregistrată cu o creanţă chirografară de 3 milioane de euro, şi Certasig, cu circa 4 milioane de euro, în contravaloare lei. În cazul asigurătorilor, explicaţiile administratorului judiciar sunt că plăţile se vor face “sub condiţia suspensivă a plăţii acestei sume în favoarea beneficiarului Elbi Electric & Lightning SRL”.

La aceştia, se adaugă EXIM România (CARE România) care are de recuperat în jur de 34,6 milioane de lei.

Elbi Electric & Lighting SRL a furnizat diverse echipamente către Romcab şi a primit poliţă de asigurare pentru o plată viitoare. Romcab nu a făcut plata, iar Elbi Electric & Lightning SRL a executat poliţa de asigurare de risc financiar. La ora actuală, asigurătorii s-au înscris la masa credală, dar şansele de recuperare în caz de faliment al Romcab sunt aproape de zero, fiind vorba de creanţe chirografare care nu sunt garantate cu nimic. De altfel Elbi Electric & Lighting SRL este cel mai mare creditor chirografar, acceptat la masa credală cu 152,4 milioane de lei.

Cu creanţe mult mai mici, dar cu potenţialul unor companii care au asigurat contragaranţiile acestor contracte, la masa credală apar şi doi mari asigurători internaţionali specializaţi pe risc financiar: Eurial Hermes şi Atradius, cu sume mult mai mici, unele dintre ele fiind aferente punctelor de lucru din alte ţări ale celor două companii internaţionale. Este probabil ca cei doi asigurători, împreună cu un al treilea despre care piaţa asigurărilor vorbeşte în legătură cu insolvenţa Romcab, Coface divizia asigurări de risc financiar, să fi fost cele trei companii mari care au contragarantat poliţele de risc financiar emise de cele trei companii prezente în România în contul furnizorilor Romcab SRL.

Grosul datoriilor Romcab ar putea fi plătit de stat

Romcab Târgu Mureș, unul dintre cei mai mari producători de cabluri din România, administrat până în ianuarie 2017 de către fostul ministru de finanțe Sebastian Vlădescu a intrat în insolvenţă în luna februarie. A acumulat datorii în valoare totală de aproximativ 1 miliard de lei (222,7 milioane de euro), arată tabelul preliminar al creanțelor pus la dispoziție ECONOMICA.NET de către termene.ro. şi, alături de companiile de asigurări, printre cei mai mari creditori sunt băncile.

Din miliardul de lei, 184,7 milioane de lei (aproximativ 41 de milioane de euro) adică 18,4% din valoarea totală a creanțelor, este datorată Eximbank, care este cel mai mare creditor. Creanța către Eximbank este însă în mare parte (113 milioane de lei) cu cu titlu provizoriu, până la identificarea, inventarierea şi întocmirea Raportului de evaluare asupra bunurilor ce constituie obiectul garanţiei oferite de banca de stat, în timp ce restul de 71,7 milioane de lei este o creanță înscrisă sub condiție suspensivă. Aceeaşi situaţie este şi la celelalte bănci creditoare. 

Urmează Banca Transilvania, cu creanțe în valoare de aproximativ 111,8 milioane de lei ( 24,8 milioane de euro), International Investment Bank, care are de recuperat 68,5 milioane de lei, Piraeus Bank cu 34,8 milioane de lei, CEC Bank care are de recuperat aproximativ 34,6 milioane de lei, Banca Comercială Feroviară, care are de recuperat 8,9 milioane de lei, BCR cu 8,5 milioane de lei, Banca Comercială Intesa Sao Paolo Bank România SA cu 3,5 milioane de lei, Unicredit Leasing Corporation IFN SA cu peste 877.000 lei, Motoractive IFN SA cu 834 .0000 lei, BRD cu 457.000 de lei și BCR Leasing IFN cu 282.500 de lei.

După cum au explicat pentru ECONOMICA.NET surse din BNR, nu există un impact pe sistemul bancar sau pe fondurile proprii ale băncilor care să implice aport de capital social suplimentar din partea băncilor înscrise la masa credală, în cazul unui faliment. Acest lucru este posibil deoarece pentru credite, băncile au fost obligate de către reglementator să facă provizioane la valoarea expunerii nete a băncii pe respectivul client. Asta înseamnă că, în cazul creditelor care au fost garantate cu cash colateral sau imobile care nu au fost încă evaluate de administratorul judiciar, sumele vor fi recuperate.

În plus, în cazul în care există garanţia statului, fie sub forma acţionariatului de stat, fie printr-o formă de garantare sau contragarantare a unora dintre fondurile specializate pe acordarea unor garanţii parţiale de stat nu se aplică nici un fel de provizioane. Din informaţiile celor care şi-au depus cererea de creanţe la masa credală, 246 de milioane de lei, aproximativ 25% din suma totală sunt linii de credit acordate de băncile cu capital majoritar de stat Eximbank şi CEC Bank.

În plus, “încă din trimestrul IV din 2016 acolo unde au existat suspiciuni că stocurile de marfă ale Romcab nu sunt verificabile şi tangibile, băncile au fost obligate să îşi facă provizioane”, spun surse din banca centrală.

Pe de altă parte, surse din piaţa financiară susţin că ancheta în cazul Romcab a ajuns la soluţii financiare puţin obişnuite. Mai exact, se vorbeşte despre faptul că, prin garanţii, poliţe şi alte instrumente financiare, s-a ajuns ca mare parte din valorile creditelor să fie asigurate prin Fondul de Contragarantare a Creditelor pentru IMM. Sursele din BNR neaga faptul că Fondul de Contragarantare şi-ar fi pus ştampila în vreun fel pe acest caz.