Reuters: După ce a evitat cu iscusinţă criza din China, România este la un pas de „autogol”

Cea mai îngrijorătoare situaţie se regăseşte în Polonia, notează Reuters. Vedeta economiei europene în anii de criză – Polonia este singurul stat UE care nu a intrat în recesiune după crashul din 2008 – se pregăteşte pentru alegeri generale pe 25 octombrie. Sondajele anunţă o victorie a „opoziţiei populiste”, reprezentată de mişcarea PiS – Lege şi Justiţie, care promite creşterea prestaţiilor sociale, creşterea puternică a veniturilor populaţiei şi reducerea vârstei de pensionare, măsuri îngrijorătoare pentru investitori.

Acţiunile companiilor poloneze au scăzut cu 8% de la începutul acestui an, în timp ce celelalte burse din regiune sunt în creştere. Băncile au suferit cele mai abrupte scăderi, după ce politicienii PiS au anunţat că vor să introducă noi taxe asupra industriei financiare. Zlotul a avut de asemenea o evoluţie mai slabă decât celelalte monede din regiune. Costul de finanţare al Poloniei a rămas neatins pentru moment, însă investitorii şi-ar putea îndrepta oricând atenţia către bondurile poloneze.

Zlotul polonez a scăzut cu 4% faţă de euro din luna iulie până acum. Faţă de dolarul SUA, zlotul a stagnat după decizia din septembrie a Rezervei Fedrale de a menţine dobânta de politică monetară, în timp ce forintul polonez a urcat cu 4%, iar randul sud-african, şi rubla rusească au avansat cu 7%, respectiv 9%.

Incertitudinile politice nu sunt singurul motiv de îngrijorare pentru Polonia. Germania, principalul partener comercial al ţării, care absoarbe 27% din exporturi, a publicat în ultima vreme indicatori economici sub aşteptări, care anunţă încetinirea creşterii economice. Urmările scandalului Volkswagen, aflat încă în faza de incubaţie, se vor face cu siguranţă simţite.

Polonia nu este singurul partener comercial al Germaniei care va avea de suferit din cauza crizei Volkswagen. Analiştii băncii de investiţii Barclays estimează că fabricile VW generează până la 2,9% din PIB în Cehia, Slovacia, Ungaria şi Polonia.

În cel mai rău caz, Barclays anticipează că grupul Volkswagen ar putea fi nevoit să reducă producţia cu 20% la nivel global, măsură care ar avea un impact de până la 0,6 punte procentuale din PIB în ţările amintite.

În România, incertitudinea politică pune sub semnul întrebării un nou acord cu Fondul Monetar Internaţional (FMI) pentru o linie de finanţare, scrie Reuters. Premierul Victor Ponta ar putea fi judecat pentru suspiciuni de corupţie, iar 2016 este an electoral, aminteşte agenţia de presă. Economia a fost sprijinită începând din 2009 de acorduri succesive cu FMI şi Comisia Europeană, iar ultima înţelegere s-a încheiat în septembrie.

Dincolo de problemele specifice regiunii, Europa Centrală şi UE în ansamblu se luptă cu afluxul de refugiaţi de război şi imigranşi economici din Orientul Mijlociu, Africa şi Asia, care încă nu poate fi cuantificat. Problema refugiaţilor a stârnit dispute dure în interiorul Uniunii şi ar putea perturba sistemul Schengen şi a afectat deja comerţul şi libera circulaţie a persoanelor în Europa.

UE a aprobat luna trecută un plan de redistribuire a 120.000 de refugiaţi din Italia şi Grecia către toate cele 28 de state UE. Cehia, Slovacia, România şi Ungaria au votat împotriva planului, deşi Germania ameninţă că ar putea tăia accesul la fonduri europene

Analiştii agenţiei de rating Moody’s se arată nedumeriţi de opoziţia statelor central-europene pe problema refugiaţilor, având în vedere că ar putea avea de pierdut destul de mult în plan economic.

Totuşi, există şi perspective pozitive pentru ţările emergente din Europa Centrală în următoarea perioadă. Majoritatea economiilor din regiune au excedent în contul curent al balanţei de plăţi, astfel că sunt mai puţin vulnerabile la şocuru externe, iar pieţele locale de petrol şi metale industriale au legături nesemnificative cu China.

De asemenea, măsurile de relaxare cantitativă adoptate de Banca Centrală Europeană ar putea aduce beneficii semnificative în ceea ce priveşte investiţiile în regiune.