După ce a beneficiat de aprovizionare gratuită cu gaze și curent electric, Transnistria e în fața unui coșmar. Nu are nicio resursă energetică

Pentru a face față situației, autoritățile încurajează populația să strângă lemne uscate pentru a-și încălzi sobele, iar industriile, în prezent oprite, ar putea fi repornite noaptea pentru o distribuire mai uniformă a consumului de energie pe parcursul zilei.

Svetlana Gazul, o profesoară de 58 de ani, locuiește în Grigoriopol, un orășel cu aproximativ 10.000 de locuitori situat pe Nistru, râul care separă acest teritoriu majoritar rusofil de restul țării, predominant românofon.

Aici, la fel ca în alte părți din Transnistria, cu aproximativ jumătate de milion de locuitori, în afara controlului Chișinăului de la destrămarea URSS, încetarea livrărilor de gaze rusești la 1 ianuarie, pe fondul unui litigiu financiar între Moscova și Chișinău, a condus la o criză energetică majoră.

În apartamentul ei sunt 16 grade, spune ea contactată telefonic de AFP.

Așa-numitul șef al diplomației din Transnistria, Vitali Ignatiev, susține că s-au înregistrat deja decese în urma otrăvirii cu monoxid de carbon, în special în locuințele încălzite cu sobe.

„Oamenii care își încălzesc locuințele prin intermediul sobelor cu lemne le lasă pornite peste noapte. Mai sunt lăsate deschise și aragazele, monoxid de carbon. Au fost deja morți”, a declarat el pentru televiziunea de stat rusă.

Pentru moment, mai sunt suficiente gaze pentru a găti pe aragaz. Dar autoritățile au avertizat că rezervele de gaze mai ajung doar pentru o lună.

Cât privește electricitatea, au fost introduse întreruperi ale alimentării cu energie electrică de patru ore pentru a decongestiona un sistem supraîncărcat, în special din cauza utilizării intense a caloriferelor electrice.

Gigantul rus Gazprom aproviziona până acum Transnistria cu gaze prin intermediul unui furnizor local, fără ca Tiraspolul să plătească. Entitatea separatistă trimitea facturile Chișinăului, care – necontrolând regiunea – nu le-a achitat.

Moscova vrea ca Republica Moldova și nu aliatul său separatist să plătească această datorie, ceea ce a făcut Rusia să închidă robinetul, cel puțin așa sună varianta prezentată de autoritățile ruse. În timp ce Chișinăul a reușit să găsească soluții alternative în Europa, Transnistria, situată la granița cu Ucraina, nu are resurse.

Tot la Grigoriopol, Eleonora Cercavschi, o directoare de școală de 64 de ani contactată de AFP, se teme că securitatea alimentară va fi în curând amenințată din cauza lipsei de energie pentru industria alimentară și a salariilor pentru cei care își pierd locurile de muncă.

„În acest moment există de toate (în magazine), dar cum va fi peste o săptămână sau două? Situația se schimbă în fiecare zi. Pâinea este (deja) disponibilă doar dimineața, așa că trebuie să te grăbești să o cumperi”, spune ea.

La 45 de minute de mers cu mașina se află Tiraspolul, capitala aceste republici autoproclamate, nostalgică după trecutul său sovietic: întreaga Moldovă a făcut parte din URSS până în 1991.

Marea centrală termică din Cuciurgan, care funcționează acum pe cărbune, are stocuri doar până la jumătatea lunii februarie.

Pentru Iuri Statski, vinovatul este evident președintele pro-european al Republicii Moldova, Maia Sandu.

„Chișinăul se angajează în provocări în domeniul informațional pentru a da vina pe Rusia pentru destabilizare a situației din Transnistria. Aceasta nu este realitatea”, susține el, reluând retorica și limbajul Moscovei și al regimului transnistrean.

Dar nu toată lumea este de aceeași părere cu el, într-un teritoriu împărțit aproape în mod egal între ruși, moldoveni și ucraineni.

„Totul este pus pe seama Moldovei”, spune agasată Svetlana Gazul. „Cum poate Moldova să fie responsabilă dacă nu deține controlul asupra teritoriului (Transnistriei) de peste 30 de ani?”, adaugă Eleonora Cercavschi.

Pentru Svetlana, oamenii de aici au fost transformați în zombie, nu înțeleg nimic!