După creșterea din ianuarie, inflația își va relua scăderea mai rapid decât în prognozele inițiale ale BNR. În ciuda evoluției stabile din 2023 a leului, riscurile rămân ridicate

”Creșterea ratei inflației așteptată în ianuarie 2024 este antrenată de majorarea și introducerea unor taxe și impozite indirecte în scopul continuării consolidării bugetare, iar scăderea ulterioară a ratei inflației, pe o traiectorie relativ mai joasă, are ca resorturi majore efecte de bază dezinflaționiste și corecții descendente, peste așteptări în perioada recentă, ale cotațiilor mărfurilor agroalimentare și țițeiului, alături de dinamica în descreștere a prețurilor importurilor”, arată minuta BNR.

Cu toate acestea, membrii Consiliului de Administrație al BNR atrag atenția că există incertitudini și riscuri la adresa acestei perspective a inflației, care decurg totuși din pachetul integral de măsuri fiscal-bugetare implementat de curând în vederea susținerii procesului de consolidare bugetară, precum și din măsura de plafonare a adaosului comercial la produse alimentare de bază ce urmează să expire în luna februarie 2024.

ROBOR a scăzut, dar randamentele la titlurile de stat au crescut la finalul anului trecut, iar riscurile de depreciere a leului rămân crescute

În discuțiile privind condițiile financiare, membrii Consiliului au arătat că principalele cotații ale pieței monetare interbancare au înregistrat noi mici scăderi în prima parte a lunii noiembrie 2023, iar ulterior au rămas relativ stabile, în timp ce randamentele titlurilor de stat s-au mărit abrupt la mijlocul trimestrului IV 2023, dar și-au reluat și și-au accentuat apoi descreșterea – în linie cu evoluțiile din economiile avansate și din regiune –, în contextul revizuirii așteptărilor investitorilor privind momentul inițierii de către Fed a ciclului de scădere a ratei dobânzii, cu impact și asupra apetitului global pentru risc.

În această conjunctură, dar și pe fondul atractivității relative încă ridicate a plasamentelor în monedă națională, cursul de schimb leu/euro s-a menținut relativ stabil și în lunile noiembrie și decembrie 2023. Totodată, în raport cu dolarul SUA, leul a consemnat aprecieri în ambele luni, ca urmare a slăbirii graduale a monedei americane pe piețele financiare internaționale în acest interval.

Riscurile la adresa comportamentului cursului de schimb leu/euro rămân ridicate, au apreciat membrii Consiliului, evocând atât dimensiunea încă considerabilă a dezechilibrului extern și incertitudinile crescute asociate procesului de consolidare fiscală, cât și actualele tensiuni geopolitice.

Există presiuni suplimentare asupra costurilor salariale din mediul privat

În același timp, s-a observat că dinamica anuală de două cifre a salariului mediu brut nominal și-a încetinit ascensiunea și în trimestrul III, dar și-a reaccelerat-o în luna octombrie, sub impactul majorării salariului minim brut, în timp ce dinamica anuală a costului unitar cu forța de muncă a continuat să descrească lent în industrie în intervalul iulie-octombrie și a consemnat o scădere în trimestrul III pe ansamblul economiei. Ea rămâne însă deosebit de înaltă și preocupantă din perspectiva evoluției inflației, având în vedere și probabila reamplificare temporară a acesteia pe orizontul apropiat de timp, pe fondul majorării recente a salariului minim pe economie și la nivelul unor sectoare, au subliniat membrii Consiliului.

Totodată, presiuni suplimentare asupra costurilor salariale din mediul privat ar putea genera pe termen scurt persistența decalajelor dintre cererea și oferta de forță de muncă pe anumite segmente, inclusiv în contextul deficiențelor structurale ale pieței muncii, precum și dinamica salariilor din sectorul public, au susținut mai mulți membri ai Consiliului. S-a convenit, însă, că în sens opus sunt de așteptat să acționeze costurile ridicate ale firmelor și condițiile financiare înăsprite, precum și trendul descendent al ratei inflației și slăbirea cererii interne și a celei externe, dar și recursul crescut la angajați extracomunitari. De asemenea, este posibilă absorbirea mai evidentă în marjele de profit a eventualelor creșteri suplimentare de costuri salariale, în contextul unui comportament mai precaut al consumatorilor, au reiterat unii membri ai Consiliului. Relevante pentru evoluția condițiilor de pe piața muncii au fost considerate și implicațiile măsurilor fiscale implementate în scopul continuării consolidării bugetare, precum și tendința unor firme de a-și spori investițiile în echipamente pentru a suplini forța de muncă deficitară.

Creșterea economică mai accentuată din trim IV 2023 și trim I 2024 va ajuta la menținerea unor presiuni inflaționiste mai modeste decât în prognoza inițială

În același timp, s-a observat că dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat și-a stopat trendul descendent din precedentele cinci trimestre, înregistrând mici creșteri în octombrie și noiembrie, până la 5,4 la sută, de la 4,5 la sută în septembrie, în condițiile în care noile scăderi pronunțate de ritm consemnate în acest interval de componenta în valută au fost mai mult decât contrabalansate de reaccelerarea creșterii creditului în lei. Pe acest fond, ponderea componentei în lei în creditul acordat sectorului privat și-a reluat ascensiunea, urcând la 68,5 la sută în noiembrie, de la 68,1 la sută în septembrie.

În același timp, s-a convenit că din partea poziției ciclice a economiei sunt de așteptat presiuni inflaționiste mai modeste decât în prognoza precedentă, dar în atenuare mai graduală pe orizontul apropiat de timp, în condițiile în care noile evaluări indică o creștere economică mai solidă pe ansamblul trimestrelor IV 2023 și I 2024 comparativ cu prognoza anterioară, al cărei ritm trimestrial încetinește ușor față de trimestrul III 2023. În aceste condiții, excedentul de cerere agregată se va restrânge probabil ceva mai lent în acest interval decât s-a anticipat anterior, iar dinamica anuală a PIB o va depăși pe cea prognozată în luna noiembrie 2023, au remarcat membrii Consiliului.