După gaz și energie electrică, scumpirea căldurii este inevitabilă în București. Cifrele care-i dau fiori lui Nicușor Dan: crește prețul la populație sau secătuiește bugetul cu o subvenție mai mare?

Pe fondul creșterii susținute a prețului energiei electrice și gazelor din ultima vreme discuția este concentrată pe facturile de energie și de gaz ale populației, în condițiile în care se apropie iarna și mulți cetățeni  folosesc gazele pentru încălzire în propriile centrale termice.

Despre ce nu s-a discutat până acum: situația furnizării de energie termică în regim centralizat din marile orașe, în special cea din București, unde încă jumătate de milion de locuințe sunt racordate la sistemul centralizat de distribuție a energiei termice. Iar situația se arată deja extrem de complicată și cu potențial de a fi explozivă.

Pentru cei mai puțin familarizați cu situația sistemului de termoficare din București: cele patru centrale electrice de termoficare ale Elcen din București (CET Vest, Sud, Progresu și Grozăvești) ard gaze pentru a produce energia electrică și termică. Pe cea din urmă o livrează în sistemul de conducte ale Termoenergetica (fosta RADET) de unde ajunge în final, prin punctele termice, în caloriferele din apartamente și din clădirile administrative din oraș.

Așadar Elcen consumă gaze ca să producă energie electrică și termică. Evident, consumul de gaz crește iarna, atunci când compania livrează energie termică (apă fierbinte) pentru încălzire, nu doar pentru apă caldă.

Elcen, companie încă în insolvență, cumpără gaze de la Romgaz, unul dintre cei doi mari producători de gaze ai țării, controlat de stat, dar listat la bursă. Chiar dacă n-ar dori, Romgaz tot este obligată de o lege să vândă gaze către Elcen.

Cele două companii încheie contractul de vânzare/cumpărare de gaze pe un an gazier, adică pe perioada 1 octombrie-31 septembrie. Contractul actual expiră așadar, și se va încheia unul nou, pentru ca Elcen să aibă gaze pe care să le poată folosi ca să producă energie electrică și termică.

Acum situația se complică.

În ultimul an gazier, Romgaz a vândut gaze către Elcen cu circa 70 de lei/MWh. După cum știm însă, prețurile gazelor naturale au explodat în ultimele luni, gazul tranzacționat acum pentru livrare în ultimul trimestru al anului fiind de trei-patru ori mai scump, pe piețe, decât în urmă cu un an. Așadar, cu siguranță, Romgaz va cere un preț mult mai mare de la Elcen. Cât de mare, nu știm, dar e suficient să ne uităm pe ultimele cotații de la Bursa Română de Mărfuri: gazul cu livrare în ultimul trimestru din 2020 se vinde la 220 de lei/MWh, cel cu livrare în primul semestru la 195 de lei iar cel cu livrare în cursul întregului an 2022 la 170 de lei/MWh.

Discuțiile dintre cele două părți pe tema noului contract au început acum două săptămâni, potrivit unor surse apropiate situației. Romgaz își dorește evident un preț cât mai mare, apropiat de cel al pieței, de la Elcen, care este și cel mai mare client al său. Elcen își dorește, la fel de evident, un preț cât mai mic, și cât mai apropiat de cât plătea. După prima discuție, potrivit surselor noastre, diferențele între prețul cerut de Romgaz și cel oferit de Elcen sunt ca de la cer la pământ. Chiar dacă cele două s-ar întâlni la jumătate, tot ar fi foarte mult pentru producătorul de energie termică al Bucureștiului. Negocierile trebuie totuși să se încheie până la finalul lunii viitoare.

Ce urmează

Odată ce s-a bătut palma pe prețul gazului, Elcen merge cu toate elementele de cost (gazul înseamnă circa 70% din costul de producție al gigacaloriei) la Autoritatea de Reglementare în domeniul Energiei, care să îi aprobe prețul de furnizare către Termoenergetica, firma din subordinea Primăriei Capitalei. Acum, acest preț (final, producție transport, distribuție) este de 490 de lei/Gcal, la prețul gazului de 70 de lei. Dacă am lua în calcul un preț dublu la gaz pentru anul gazier următor (ar fi tot sub cotații), de 140 de lei, ar însemna o creștere a costului gicacaloriei cu 100 de lei, potrivit calculelor noastre.  Nu putem decât presupune, negocierile sunt confidențiale.

ANRE va avea două soluții, la care va apela cu siguranță – va crește bonusul de cogenerare cuvenit Elcen, pe de o parte, și va fi de acord cu o creștere a prețului de vânzare a energiei termice către Termoenergetica. Bonusul de cogenerare este plătit de toți consumatorii de energie electrică în facturi, acum este de 1,7 bani/kWh fără TVA, deci toți consumatorii din România vor resimți încă o ușoară scumpire din această cauză, peste cea de care au oricum deja parte în aceste luni.

Situația și mai spinoasă apare la prețul de furnizare către bucureșteni. După cum știm, prețul energiei este puternic subvenționat de Primărie, în București. Cetățenii plătesc prețul stabilit de Primărie de doar 163 de lei/Gcal, față de prețul real de 490 de lei. Întrebarea, care cu siguranță îi va da multe bătăi de cap primarului Nicușor Dan este: dacă gigacaloria ajunge la 600 de lei, rămâne prețul final de 163 de lei și crește subvenția dată de Primărie, sau crește prețul final al populației pentru a nu se face praf bugetul Bucureștiului în urma unei creșteri masive a subvenției?

Scumpirea căldurii în București ar putea fi inevitabilă

O scumpire și a energiei termice, mai ales pe fondul calității foarte slabe a serviciului de termoficare din București, în prag de iarnă, care să se suprapună peste creșterea facturilor la energie electrică, este cu siguranță nepopulară și nu putem ști dacă primarul o va lua.

Pe de altă parte însă, Primăria are de mulți ani probleme cu plata subvenției la energie termică, chiar în condițiile prețului actual de 490 de lei al gigacaloriei, iar aceasta este una dintre cauzele situației de acum, cu blocaj financiar, insolvențe și falimente pe lanț. Va putea plăti la timp o subvenție mai mare, dacă vrea să mențină actualul preț mic plătit de populație?

Grosier, subvenția actuală este de un miliard de lei pe an. La jumătatea anului, Primăria avea restanțe de peste 540 de milioane de lei la plata acestei subvenții, și a fost nevoie de o decizie a Guvernului pentru a o plăti, în fața altor cheltuieli ale Municipalității.

“Până la lichidarea obligaţiei de plată în sumă de 543.186.308,39 lei, datorată Societății Compania Municipale Termoenergetica București S.A. de către municipiul București, Direcția Generală Regională a Finanţelor Publice București alocă bugetului local al municipiului București cote defalcate din impozitul pe venit numai pentru plata obligației către Societatea Compania Municipală Termoenergetica București S.A”.

Am citat dintr-un ordin al ministerelor Dezvoltării și Finanțelor, aflat în stadiu de proiect la jumătatea lui iulie.