După Nicaragua, Venezuela spune că-i oferă azil politic lui Snowden

Economica.net
06 07. 2013
nicolas_maduro_89508100

Nicolas Maduro a anunţat, vineri, în cursul celebrării zilei independenţei Venezuelei, că îi va acorda „azil umanitar tânărului Snowden pentru a-l proteja de persecuţia celui mai puternic imperiu din lume, care s-a dezlănţuit asupra lui”.

Suntem deschişi şi respectăm dreptul de azil şi este clar că, dacă circumstanţele o vor permite, îl vom primi pe Snowden cu mare plăcere şi îi vom oferi azil aici, în Nicaragua”, a declarat, la rândul său, Daniel Ortega, care a confirmat că a primit o cerere din partea lui Snowden la ambasada ţării sale din Moscova.

Anunţurile celor doi şefi de stat au fost făcute în aceeaşi zi în care Wikileaks a anunţat pe contul său de Twitter că Edward Snowden, care a trimis cereri în 21 de ţări, a „solicitat azil în alte şase ţări”.

Site-ul fondat de Julian Assange a refuzat să divulge pentru moment numele capitalelor respective, „de teama unei tentative de ingerinţă a Statelor Unite”.

Situaţia refugiatului este însă din ce în ce mai dificilă, apreciau vineri analiştii la Moscova.

„Riscul de a-l vedea pe Snowden blocat la Moscova pentru o perioadă nedeterminată este din ce în ce mai mare”, aprecia Maria Lipman, de la organizaţia din Moscova a Centrului Carnegie.

Fugarul american a depus, la începutul săptămânii, cereri de azil în 21 de ţări, dar Franţa şi Italia au anunţat joi că nu i-l vor acorda, la fel ca Germania, Brazilia, Norvegia, India, Polonia, Islanda, Austria, Finlanda, Olanda şi Spania.

La rândul său, diplomaţia rusă a evitat subiectul, refuzând să comenteze un caz din ce în ce mai deranjant.

„Nu avem alte comentarii pe această temă”, a răspuns purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe, Aleksandr Lukaşevici, în cadrul unei întâlniri săptămânale cu presa.

Cu o zi înainte, adjunctul ministrului de Externe Serghei Riabkov a reiterat că Moscova nu va putea să influenţeze cu nimic soarta tânărului, care a renunţat la cererea de azil în Rusia după ce preşedintele Vladimir Putin i-a cerut să pună capăt dezvăluirilor care „afectează” Statele Unite.

Informaticianul, aflat la originea dezvăluirilor privind programul american secret de supraveghere a comunicaţiilor internaţionale, a fost în centrul unui scandal diplomatic la începutul săptămânii.

Întors, marţi, dintr-o vizită la Moscova, preşedintele bolivian Evo Morales, care s-a declarat dispus să îl primească pe tânăr în ţara sa dacă acesta va cere azil, şi-a văzut avionul constrâns să facă o escală de 13 ore la Viena, după ce mai multe ţări europene, care îl suspectau că îl transportă la bord pe Snowden, i-au refuzat permisiunea de a survola spaţiul lor aerian.

Joi, şeful statului bolivian a acuzat Washingtonul că a făcut presiuni asupra Franţei, Spaniei, Portugaliei şi Italiei, care i-au interzis survolul, şi a ameninţat cu închiderea ambasadei Statelor Unite în La Paz.

Bolivia, susţinută de unii dintre aliaţii săi tradiţionali (Ecuador, Surinam, Argentina, Uruguay şi Venezuela), a cerut să i se prezinte scuze publice şi explicaţii.

Într-o declaraţie comună, aceste ţări membre al Uniunii naţiunilor sud-americane (UNASUR, formată din 12 ţări) au subliniat că „ofensa” suferită de Morales în Europa nu este numai un afront personal, ci constituie o agresiune pentru toată America Latină.

Moscova a condamnat, joi, atitudinea Franţei, Spaniei şi Portugaliei, considerând că aceasta nu poate „fi considerat deloc drept un act amical faţă de Bolivia, precum şi faţă de Rusia”.

Parisul şi-a exprimat „regretele” miercuri, adăugând că nu ştia, în momentul faptelor, că preşedintele bolivian se afla la bordul acestui avion.

Ministrul spaniol de Externe, Jose Manuel Garcia Margallo, a cerut, vineri, detensionarea relaţiilor diplomatice.

„Reacţia tuturor ţărilor europene, care au adoptat măsuri, bune sau rele, s-a bazat pe informaţia pe care am primit-o”, potrivit căreia Edward Snowden se afla la bordul auvionului, a pledat el.

În Franţa, acest episod a generat critici vehemente din partea opoziţiei, care a acuzat Guvernul că s-a pliat pe voinţa Statelor Unite.

În paralel, influentul cotidian Le Monde a acuzat serviciile secrete franceze că desfăşoară ele însele o supraveghere electronică la scară mare.

Cazul a generat probleme în relaţiile dintre Uniunea Europeană şi Statele Unite.

Publicarea, la sfârşitul săptămânii trecute, a unor noi informaţii despre spionarea comunicaţiilor Uniunii Europene de către Washington a provocat furia europenilor, Franţa şi Germania ameninţând cu întârzierea negocierilor privind un acord de liber schimb cu Statele Unite.

În cele din urmă, preşedintele Comisiei Europene Jose Manuel Barroso a anunţat că negocierile vor fi lansate la 8 iulie, dar că, în paralel, grupurile de lucru vor trebui să clarifice amploarea spionajului practicat de americani.