Datoria a crescut cu 29 miliarde de euro în perioada de 12 luni încheiată în martie, arată date ale Ministerului Finanţelor de la Atena, citate de cotidianul local To Vima.
Grecia avea o datorie publică de 280,3 miliarde de euro în martie 2012, după ştergerea a peste 100 de miliarde de euro prin impunerea de pierderi mari investitorilor din sectorul privat care deţineau obligaţiuni ale statului.
De asemenea, guvernul a derulat în decembrie o campanie de răscumpărare de obligaţiuni proprii la preţuri mult sub valoara nominală, folosind bani împrumutaţi de la fondul de urgenţă al zonei euro. Răscumpărarea de obligaţiuni a ajutat statul să economisească circa 20 miliarde de euro în privinţa administrării datoriei.
Datoria Greciei a atins un nivel record de 367,9 miliarde de euro în decembrie 2011.
Potrivit unui raport al Comisiei Europene, fondul de urgenţă al zonei euro şi FMI au acordat Greciei împrumuturi de 205,1 miliarde de euro, prin două pachete diferite de sprijin financiar.
În timp ce datoria a coborât foarte puţin, prăbuşirea economiei, cu circa un sfert din PIB faţă de 2008, face nivelul îndatorării nesustenabil, notează To Vima.
Comisia Europeană estimează o îndatorare de 175% din PIB pentru acest an şi 2014, urmată de un declin treptat, până la 160% din PIB în 2016.
Înlocuirea finanţării prin obligaţiuni cu împrumuturi de la fondul de stabilitate al zonei euro şi FMI a adus statului elen extinderea maturităţii datoriei şi reducerea dobânzilor pe care trebuie să le plătească.
Pachetele de împrumuturi externe au fost condiţionate de adoptarea de măsuri dure de austeritate de către guvern, inclusiv concedieri în sectorul public, reduceri de salarii, creşteri de taxe şi privatizări.
Până la sfârşitul anului 2020, Grecia s-a angajat să achite în contul datoriei 82 miliarde de euro. Ulterior, guvernul trebuie să plătească anual între 4 şi 8 miliarde de euro.