După zece ani: Pensia privată obligatorie medie este de 15.000 de lei, majoritatea pensiilor sunt sub medie, iar contribuţia scade la 3,75%
După nenumărate tatonări în care statul încerca să vadă o mai bună gestiune a fondurilor imediate pentru buet, tatonări în care s-a încercat inclusiv eradicarea fondurilor de pensii private obligatorii, s-a decis. Guvernul Tudose a aprobat în şedinţa din 8 noiembrie reducerea procentului de plată către Pilonul II de pensii, de la 5,1% la 3,75%, susţinând că prin această reducere nu este afectată valoarea nominală din prezent.
Guvernul explică această decizie prin necesitatea contracarării efectelor pe care le va avea trecerea contribuţiilor sociale din sarcina angajatorului per total în sarcina angajatului. Conturile de pensie privată obligatorie ale tuturor celor aproape 7 milioane de participanţi vor fi suplimentate cu 7,3 miliarde de lei anul viitor, de la bugetul de pensii publice. Suma este cu doar 1,7% mai mare decât cea din acest an, ca urmare a diminuării contribuţiei, de la 5,1% la 3,75%, după cum se arată în Nota de Fundamentare a Hotărârii de Guvern care consfinţeşte reducerea contribuţiilor la sistemul privat de pensii public private.
Cu mai mult sau mai puţin avânt, Asociaţia Pensiilor Administrate Privat din România (APAPR) a făcut rapid un calcul prin care arată că viitorii pensionari pierd 20% din pensie. Cât despre perspective, este de aşteptat ca diminuarea procentului de contribuţie, de la 5,1% la 3,75% începând cu 1 ianuarie 2018, cumulată cu efectele pe care trecerea contribuţiilor sociale din sarcina angajatorului în cea a angajatului le vor avea asupra veniturilor salariaţilor din România, să producă un impact negativ. Este esenţial ca aceasta diminuare să nu fie menţinută pentru un interval lung de timp lung, spun reprezentanţii industriei.
Pentru moment, dacă în 2017 contribuţiile virate către Pilonul II s-au cifrat la circa 7,1 miliarde de lei, se estimează – pe un scenariu moderat optimist -, că în 2018 această sumă se va diminua la circa 6,5 miliarde. Pe de altă parte, subliniaza administratorii de pensii private, exista si un aspect pozitiv care merită remarcat, şi anume că – spre deosebire de situaţia din alte ţări din regiune -, în România arhitectura sistemului de pensii private nu a fost afectată. Acest fapt este deosebit de important, pentru că va permite o redresare rapidă a sistemului de îndată ce condiţiile economice se vor îmbunătăţi,” au accentuat reprezentanţii APAPR, asociaţia profesională a operatorilor din pensiile private.
Cu bune şi cu rele, chiar şi în condiţiile diminuării procentului de contribuţii, este de aşteptat ca la finele anului 2018 activele acumulate în Pilonul II de pensii private, din contribuţii şi ca rezultat al investiţiilor realizate, să depăşească pragul psihologic de 10 miliarde de euro.
Piaţa pensiilor private la 30 septembrie 2017 arăta aşa: 6,96 milioane de participanţi şi active nete de 8,3 miliarde de euro, în creştere anuală de 23,43%, potrivit datelor publicate de Autoritatea de Supraveghere Financiara (ASF).
La 30 septembrie 2017, valoarea medie a unui cont în sistemul pensiilor administrate privat era de 5.587 lei (1.215 euro), respectiv o creştere de 18,41% faţă de decembrie 2016.
De asemenea, 1.707.745 de participanţi (primii 25% din total participanţi în funcţie de valoarea contului) deţineau cumulat 25,95 miliarde lei (67,98% din activele Pilonului II), valoarea medie a contului fiind de 15.194 lei.
Un număr de 3.415.490 participanţi la fondurile de pensii administrate privat, reprezentând primii 50% din total participanţi în funcţie de valoarea contului, deţineau cumulat 34,23 miliarde lei, rezultând o valoare medie a contului de 10.022 lei.