Ţinta de deficit e pe cale să fie ratată la mare distanţă. Un impozit progresiv ne-ar distruge

26 06. 2012
lei_08762200

Execuţia bugetului general consolidat pe primele cinci luni s-a încheiat cu un deficit de 7,2 miliarde lei, respectiv 1,19 % din PIB, faţă de un deficit realizat la aceeaşi dată a anului precedent de 7,4 miliarde lei respectiv 1,28% din PIB.

Deşi se află în scădere faţă de anul trecut pe execuţia bugetară, ţinta de deficit pentru sfârşitul acestui an este una mult mai ambiţioasă: deficit de 2,2% pe bază cash (aceasta a fost crescută de guvernul Ponta de la 1,9%, după negocierile cu FMI), faţă de 4,2% pentru anul trecut.

Asta în condiţiile în care Executivul şi-a asumat cheltuieli mai mari pentru creşterea salariilor populaţiei bugetare cu 8% începând din luna iunie – perioadă care nu a fost prinsă în această execuţie – şi posibil încă 8% spre sfârşitul anului. De asemenea, statul mai trebuie să restituie pensionarilor contribuţia la asigurările de sănătate încasată ilegal. Deja pare probabil ca salariile bugetarilor să fie mărite cu doar 8% în acest an. Costul cu această operaţiune ar fi de un miliard de lei, la care se adaugă 1,4 miliarde de lei pentru pensii. Adunate aceste cheltuieli ar avea un impact în buget de 0,4% din PIB şi puţin mai mare dacă se va face „reîntregirea” totală până la sfârşitul anului.

ING spune că „o astfel de performanţă fiscală nu pare compatibilă cu ţintele oficiale din acest an”.

„Dacă datele ulterioare vor lua calea de anul trecut, deficitul la şase luni ar putea fi de 2% din PIB şi nu 1,1% cum este prins în înţelegerea cu FMI. Sunt şanse mari ca acest criteriu cantitativ să fie ratat şi asta ar avea impact în pieţe, din moment ce ar fi pentru prima oară în ultimii trei an când s-ar întâmpla o asemenea eroare de implementare. Mai mult, reforma taxării veniturilor plănuită pentru 2012 (probabil cei de la ING se refereau la planul pentru 2013, n.r.) are potenţialul de a fi un moment definitoriu şi, din calculele noastre, trecerea la un sistem de taxare progresiv ar aduce mari pierderi de venituri fiscale şi ar cere revizuiri ample a previziunilor de încasări”, spun analiştii băncii ING.

Regula arată că statul cheltuie mai mulţi bani în a doua parte a anului, mai ales în ultimele luni, şi mai ales în anii electorali. Spre exemplu, anul trecut deficitul la şase luni a fost de 2,07% din PIB, iar la sfârşitul anului s-a dublat la 4,2%. O evoluţie similară în acest an ar aduce defictul bugetar pe cash la 4% la sfârşitul anului, dacă prognoza ING la şase luni se adevereşte.

Important este şi deficitul calculat după contabilitatea europeană (ESA 95), unde sunt incluse şi arierate şi datoriile companiilor de stat, care ar trebui să se plaseze la sub 2,8% din PIB. Aşa cum ECONOMICA.NET scria la începutul lunii mai, „în mod tradiţional” diferenţa dintre cele două moduri de calcul ale deficitului este, potrivit FMI, de 0,5 pp. Însă tradiţia nu a fost probată anul trecut, estimarea de diferenţial a FMI fiind depăşită de cinci ori: un punct procentual, faţă de 0,2 pp.

Încă un lucru important pentru încasările statului este şi evoluţia economiei, care în acest moment se află în recesiune, după două trimestre consecutive de contracţie a PIB. Bugetul este construit pe o creştere economică reală de 1,7% în 2012 şi evoluţia sub aceste aşteptări ar putea aduce şi mai multe probleme Guvernului, mai ales că situaţia în Europa, principalul partener comercial al României, este critică. Tot problemele din Europa au pus presiune şi pe dobânzile la care statul se împrumută, aceste costuri având impact direct asupra deficitului. Ministerul de Finanţe are o rezervă de cash în acest moment care îi permite să respingă randamentele mari cerute de bănci la licitaţiile de titluri de stat. Faţă de anul 2011, cheltuielile cu dobânzile au crescut deja cu 29,3% şi sapă din eventualele economii făcut în alte părţi.