E mai mult gaz în Marea Neagră? Capacitatea rezervată pe conducta de la malul mării e cu 50% mai mare decât rezervele declarate în blocul Neptun

Cererile angajante primite de Transgaz pentru rezervarea de capacitate a conductei prin care gazele din Marea Neagră ajung pe uscat, în punctul de măsurare Tuzla, se ridică la 1,278 miliarde MWh de gaze, pentru perioada 2021-2036. Convertit în metri cubi, această cantitate de energie înseamnă un volum de circa 121 de miliarde de metri cubi, capacitate totală pentru care s-au primit solicitări angajante de rezervare.

Momentan, din ce se cunoaşte, în viitorul punct de la Tuzla au urma să intre în ţară doar gazele din zăcământul Neptun Deep, cel care este explorat de ExxonMobil şi Petrom, Exxon fiind operatorul. Din datele anunţate până acum de cele două companii, rezervele potenţiale de gaze din blocul Neptun Deep sunt cuprinse între 42 şi 84 de miliarde de metri cubi, estimare publicată acum câţiva ani şi care nu a fost modificată.

Însă, cum capacitatea rezervată este mai mare, s-ar putea trage concluzia că rezervele de gaze din acest bloc ar fi de cel puţin 121 de miliarde de metri cubi, deci cu 50% mai mari decât limita de sus a estimărilor iniţiale. Cel puţin pentru că această rezervare de capacitate este pentru 16 ani, deocamdată, existând posibilitatea ca zăcământul să producă mai mult timp.

Nu este însă o certitudine, existând şi posibilitatea ca firmele care au rezervat capacitatea (cel mai probabil Exxon şi Petrom) să fi depus oferte de rezervare pentru aceste volume, care pot fi mai mari decât ce vor putea extrage în realitate, tocmai pentru ca Transgaz să poată finanţa proiectul aşa cum a fost conceput tehnic şi economic, după cum ne-au spus surse apropiate situaţiei.

Atât Exxon cât şi Petrom au nevoie ca Transgaz să construiască conducta Tuzla-Podişor, pentru că, fără ea, companiile nu ar avea pe unde să transporte gazele care ar urma să fie extrase din Marea Neagră.

Transgaz a informat că a finalizat cu succes licitaţia pentru rezervarea de capacitate, timp de 16 ani, în viitorul punct de măsurare de la Tuzla, ceea ce ar aduce companiei de stat 3 miliarde de lei în conturi, în perioada 2021-2036, din taxele pe care companiile care au rezervat capacitatea trebuie să le plătească pentru utilizarea viitoarei conducte. Având această garanţie, Transgaz poate finanţa proiectul.

Totuşi, potrivit surselor noastre, până la finalul acestui an, companiile se pot retrage din acordul cu Transgaz, plătind daune mici, dacă proiectul de extracţie a gazelor din Marea Neagră nu se va dovedi fezabil, fie prentru că este împiedicat de autorităţi, fie pentru că petroliştii, care au investit deja 1,5 miliarde de euro în explorare, vor considera că nu este fezabil comercial.

Potrivit unei declaraţii mai vechi ale oficialilor români, rezervele de gaze din Marea Neagră se ridică la 200 de miliarde de metri cubi în perimetrele unde au fost efectuate foraje, ceea ce ar însemna ca producţia totală a ţării să se dubleze timp de 20 de ani,

‘Când vor funcţiona la maximum, vor fi 9-10 miliarde de metri cubi de gaze pe an care vor veni din Marea Neagră, timp de 20 de ani, care vor aduce statului român redevenţe de 2,8 miliarde de euro în 20 de ani. (…) Există circa 200 de miliarde de metri cubi rezerve în Marea Neagră doar pe ceea ce s-a săpat, adică perimetrele deţinute de Lukoil, ExxonMobil şi OMV Petrom, respectiv Black Sea Oil and Gas’, a spus Sorin Gal, director general în cadrul Agenţiei Naţionale de Resurse Minerale (ANRM), la începutul acestui an.

Astfel că, în 2025, România va produce în total aproximativ 20 de miliarde de metri cubi de gaze, dacă vor fi dezvoltate toate proiectele din Marea Neagră. În prezent, în România se extrag circa 11 miliarde de metri cubi de gaze pe an, iar consumul naţional este tot în jurul acestei valori