În vechea lege, se specifica faptul că renovarea a 3% din clădirile administrației se face în fiecare an, „în limita bugetelor anuale”. În noua formă a legii, această exprimare dispare și apare obligația imperativă a administrației centrale de a bugeta sumele necesare pentru renovarea anuală a 3% din stocul de clădiri vizate.
Iată noua formă a legii, care este, repetăm, încă la stadiul de proiect:
„Anual, 3% din suprafaţa totală a clădirilor încălzite şi/sau răcite pentru asigurarea climatului interior, deţinute şi ocupate de administraţia publică centrală, se renovează pentru a îndeplini cel puţin cerinţele minime de performanţă energetică prevăzute în capitolul IV „Cerinţele de performanţă energetică a clădirilor” din Legea nr. 372/2005 privind performanţa energetică a clădirilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare. În acest sens, ordonatorii principali de credite asigură cuprinderea cheltuielilor necesare în anul în curs, pentru anul următor în bugetul instituției”.
Efortul nu este deloc mic. Potrivit datelor din strategia de renovare pe termen lung, din cele 18.000 de clădiri care găzduiesc unități de învățămământ, doar 15% a fost renovat, în termeni de suprafață, și mai este nevoie de reabilitarea a încă 14 milioane de metri pătrați. Clădirile spitalelor sunt renovate doar în procent de 1% și mai sunt de reabilitat 5,36 milioane de metri pătrați, iar pentru clădirile administrative (6.000 la număr), nu s-a reabilitat decât, la fel, 1% din suprafață, rămânând și aici 4,5 milioane de metri pătrați.