E oficial: Austria se opune aderării României şi Bulgariei la Schengen şi spune că nu îşi va schimba decizia. Cum răspund autorităţile române

Aflat la Tirana, cancelarul austriac, Karl Nehammer, a confirmat ulterior această poziţie. Datele Frontex, agenţia europeană pentru protecţia frontierelor, arată însă că imigranţii ilegali care ajung în Austria preferă alte rute decât cele prin România.

„Ministrul de interne a spus clar. Austria nu este de acord cu extinderea (spaţiului Schengen) cu România şi Bulgaria. Este nevoie de mai mult timp. Avem 75.000 de imigranţi ilegali neînregistraţi în Austria. Asta înseamnă că au trecut graniţa externă a Uniunii Europene şi au ajuns într-o ţară fără ieşire la mare, cum este Austria. Trebuie să răspundem mai întâi acestor întrebări legate de securitate”, a declarat Nehammer.

Ministrul de interne Gerhard Karner a dezminţit informaţiile potrivit cărora Austria ar putea ceda presiunilor la Consiliul miniştrilor de interne din UE care are loc în 8 decembrie la Bruxelles.

„În acest moment, refuzăm extinderea Schengen cu România şi Bulgaria”, a spus ministrul, invocând proasta gestionare a fluxului de imigranţi.

De asemenea, nu va exista nici o aprobare condiţionată a aderării la Schegen, adică aderarea la vară, dacă sunt îndeplinite anumite condiţii – a precizat un purtător de cuvânt al ministrului într-un interviu acordat cotidianului „Kleine Zeitung”, citat de News.ro.

Protecţia frontierelor, spun oficialii austrieci, pur şi simplu nu funcţionează, iar Bulgaria şi România trebuie să fie tratate la pachet.

„În cursul anului, au ajuns la graniţele Austriei 110.000 de imigranţi ilegali, iar 75.000 nici măcar nu fuseseră înregistraţi. 40 la sută dintre migranţi au zburat direct la Belgrad, pentru a se îndrepta pe uscat spre Europa Centrală, alţi 40 la sută au venit prin Turcia, Bulgaria şi Serbia. O mică parte a ocolit gardul Ungariei de la graniţa cu Serbia şi a ales ruta prin România. Avem cele mai multe solicitări de azil pe cap de locuitor, aşa că trebuie să trimitem acest semnal de alarmă”, a spus ministrul de interne Gerhard Karner.

Aflat la Tirana, la summitul unde participă şi preşedintele Klaus Iohannis, cancelarul austriac Karl Nehammer a confirmat această poziţie a Austriei: „Ministrul de interne a precizat clar. Nu există o aprobare din partea Austriei pentru extinderea cu Bulgaria şi România. Este nevoie de mai mult timp. Avem 75.000 de imigranţi ilegali care au ajuns în Austria neînregistraţi. Asta înseamnă că au trecut pe la graniţa externă a Uniunii Europene şi au ajuns într-o ţară internă, aşa cum e Austria. Trebuie întâi să răspundem la aceste întrebări de securitate”, a spus Karl Nehammer.

Bode: Problemele de migraţie cu care se confruntă Austria nu pot fi imputate României

Problemele de migraţie cu care se confruntă Austria nu pot fi imputate României, precizează marţi ministrul Afacerilor Interne, Lucian Bode.

Acesta reiterează că România îndeplineşte toate condiţiile tehnice pentru aderarea la spaţiul Schengen.

„În mod categoric, ţara noastră nu poate fi sancţionată nemeritat şi nejustificat pentru această situaţie. Nu prin România trece fluxul migratoriu şi nu România este generatoarea acestui flux. Fără doar şi poate, România îndeplineşte toate condiţiile tehnice pentru aderarea la spaţiul Schengen. Rapoartele rezultate în urma celor două misiuni de evaluare ale României au fost pozitive şi au fost dezbătute în grupuri de lucru inclusiv cu participarea reprezentanţilor Austriei”, a scris ministrul, pe pagina sa de Facebook.

Lucian Bode menţionează că, la ultima întâlnire dintre reprezentanţii celor două ministere de interne (Viena, 5 decembrie 2022), statisticile generale prezentate, referitoare la migraţie, rute, returnări, înregistrarea migranţilor în sistemele europene, au fost confirmate de partea austriacă.

„I-am reamintit omologului austriac Gerhard Karner faptul că: la întrevederea noastră din februarie 2022 a susţinut ferm aderarea României la spaţiul Schengen; în timpul Preşedinţiei franceze a Consiliului Uniunii Europene am acceptat realizarea unor misiuni de evaluare voluntară a aplicării acquis-ului Schengen în România; Preşedinţia cehă a Consiliului Uniunii Europene a anunţat încă din cadrul primelor reuniuni că una din priorităţile sale este extinderea spaţiului Schengen; rapoartele rezultate în urma celor două misiuni de evaluare voluntară a României au fost pozitive şi au arătat fără echivoc că ţara noastră este pe deplin pregătită să adere la spaţiul Schengen; Austria şi-a însuşit oficial declaraţia statelor membre cu privire la oportunitatea extinderii spaţiului Schengen inclusiv cu ocazia Conferinţei ministeriale a Forumului Salzburg de la Bucureşti din 16 noiembrie 2022. Îmi menţin afirmaţia fermă că România este pregătită şi merită să adere la spaţiul Schengen, iar aderarea nu constituie un pericol pentru nimeni, ci un mod de a consolida spaţiul Schengen. Funcţionarea spaţiului Schengen depinde în primul rând de voinţa statelor membre de a coopera şi colabora eficient şi solidar”, subliniază ministrul Afacerilor Interne.

Suedia preia în ianuarie 2023 preşedinţia Consiliului UE

Şi ministrul austriac pentru Europa, Karoline Edtstadler, a reiterat marţi refuzul Austriei faţă de extinderea spaţiului Schengen. „Nu putem vota în favoarea extinderii spaţiului Schengen pentru că este vorba şi de securitatea cetăţenilor europeni”, a declarat ea, după o întâlnire cu omoloaga din Suedia, Jessika Roswall, la Stockholm.

Suedia va prelua preşedinţia Consiliului UE în prima jumătate a anului 2023, iar Karoline Edtstadler crede că preşedinţia suedeză vine „la momentul potrivit pentru a aborda această problemă”.

„Odată cu Suedia, preşedinţia Consiliului Uniunii Europene este preluată de un stat care are multă experienţă în ceea ce priveşte afluxul de imigranţi. Prin urmare, sunt foarte încrezătoare că Suedia va face tot ce îi stă în putinţă, în timpul preşedinţiei, pentru a menţine această problemă în prim-planul agendei şi pentru a evidenţia soluţii”, a declarat Edtstadler.

Ministrul austriac pentru Europa, care face parte din acelaşi partid conservator OeVP ca şi ministrul de interne şi cancelarul austriac, a deplâns, la rândul ei, faptul că spaţiul Schengen „nu funcţionează” şi a menţionat aceleaşi cifre – 75 la sută dintre solicitanţii de azil care au ajuns în Austria nu fuseseră înregistraţi înainte, deşi acest lucru era contrar legislaţiei europene.

Ce spun datele Frontex

În timp ce în primele 9 luni ale anului 2022 s-a înregistrat o creştere a imigraţiei de aproximativ 170% pe ruta Balcanilor de Vest, în România, în aceeaşi perioadă, s-a înregistrat o scădere cu 43% a intrărilor ilegale, arată statisticile oficiale.

Datele FRONTEX indică foarte clar că migranţii ilegali au folosit preponderent trasee din alte state aflate pe ruta Balcanilor de Vest. România se află în proximitatea rutei Balcanilor de Vest, însă datele FRONTEX arată că doar o foarte mică parte din migraţia de pe ruta Balcanilor de Vest trece prin România, mai scrie News.ro