UPDATE E oficial. Grecia nu şi-a onorat datoria către FMI, devenind primul stat occidental care ratează o plată

Grecia avea de efectuat, în noaptea de marţi spre miercuri, la 1:00 ora României, o plată de aproape 1,5 miliarde de euro către FMI pe care nu a onorat-o, după ce negocierile intense cu Comisia Europeană, FMI şi Banca Centrală Europeană (BCE) au eşuat, iar programul de finanţare externă aflat în derulare în ultimii ani s-a încheiat.

Gerry Rice, director de comunicare la FMI, a confirmat, azi noapte, că Grecia nu a plătit tranşa scadentă pe 30 iunie. Este cea mai mare plată neonorată din istoria de şapte decenii a Fondului, iar statul grec se alătură astfel grupului de ţări care nu şi-au îndeplinit obligaţiile financiare faţă de creditorul de la Washington – între care Zimbabwe şi Cuba.

„Am informat boardul executiv că Grecia este în arierate şi poate primi finanţare de la FMI doar după ce aceste arierate vor fi achitate”, a declarat reprezentantul FMI într-un comunicat.

Arieratele menţionate de FMI reprezintă încălcarea unei obligaţii de plată, Grecia fiind practic în situaţie de default.

Grecia a cerut FMI, cu câteva ore înainte de deadline, amânarea plăţii din 30 iunie. Solicitarea va fi discutată în cele ce urmează de consiliul director al Fondului, a precizat Rice.

Ce se întâmplă în continuare

Banca Centrală Europeană va evalua, miercuri, care sunt efectele acestei plăţi neonorate asupra solvabilităţii băncilor elene, iar urmările ar putea avea implicaţii pentru statutul Greciei de stat membru al zonei euro. BCE are pe agenda de lucru şi linia de finanţare de urgenţă pentru băncile greceşti, îngheţată vineri.

Klaus Regling, şeful Mecanismului European de Stabilitate – fondul de criză al zonei euro – a declarat, marţi, că instituţia are posibilitatea de a devansa plăţile datorate de Grecia ca urmare a neonorării obligaţiilor ţării faţă de FMI.

Cele trei agenţii de rating au anunţat că neplata datoriei către FMI nu ar constitui intrarea Greciei în default, deoarece noţiunea se referă la creditorii din sectorul privat.

Procedurile FMI în astfel de situaţii se întind pe o perioadă de mai mult de doi ani şi pot ajunge până la expulzarea statului datornic din componenţa Fondului.

Grecii vor vota „nu” la referendumul din 5 iulie, dar majoritatea este în scădere – sondaj

Guvernul condus de premierul Alexis Tsipras a convocat pentru duminică, 5 iulie, un referendum privind un acord cu creditorii străini pe baza prounerilor înaintate de aceştia şi refuzate de Grecia în timpul negocierilor. Liderii europeni în frunte cu Jean-Claude Juncker, preşedintele Comisiei Europene, au avertizat că un vot negativ la referendum ar putea însemna un „nu” pentru euro şi pentru Europa.

Majoritatea grecilor ar vota „nu” la referendumul de duminică privind condiţiile impuse de creditori în schimbul unui nou program de finanţare externă, potrivit unui sondaj publicat de ziarul Efimerida ton Syntakton, preluat de Reuters.

54% dintre greci ar vota „nu” faţă de măsurile de austeritate, în timp ce votul pentru un acord cu creditorii străini ar aduna 33% din voturi, potrivit sondajului derulat în perioada 28-30 iunie.

Cu toate acestea, după ce s-a aflat de decizia autorităţilor elene de a închide băncile luni şi de a restricţiona circulaţia banilor, votul împotriva instituţiilor financiare internaţionale a pierdut teren, relevă rezultatele sondajului. Astfel, cei care au participat la sondaj înainte de decizia de duminică noapte privind închiderea băncii ar fi votat „nu” cu o majoritate de 57%, faţă de 30% pentru „da”, în timp ce rezultatele strânse după anunţ indică 46% „nu”, respectiv 37% „da”.

Votul negativ predomină în rândul susţinătorilor partidului de guvernământ Syriza (77%), ai parditului de extremă dreapta Zorii Aurii (80%) şi ai partidului comunist KKE (57%). De asemenea, votul „nu” este mai popular în rândul şomerilor (62%). Important de remarcat este că votul împotriva măsurilor de austeritate a strâns majorităţi în toate categoriile sociale: antreprenori, liber-profesionişti, pensionari şi angajaţi din sectorul public şi privat, respectiv casnice.

Simpatizanţii partidului de centru-dreapta Noua Democraţie, ai partidului pro-european To Potami şi ai formaţiunii de centru-stânga Pasok susţin încheierea unui acord cu creditorii străini în proporţie de 65%, 68%, respectiv 65%.

Sondajul a fost realizat de institutul ProRata şi anunţă o intenţie de vot de 86%. Jumătate dintre cei intervievaţi susţin decizia premierului Tsipras de a convoca un referendum, în timp ce 38% nu sunt de acord cu această variantă.