E oficial: Rectificare puternic negativă. Deficit bugetar de 4,3% din PIB. Tăieri masive la Educaţie şi Transport. Economia, văzută mai jos

Veniturile bugetului se diminuează, pe sold, cu suma de 18,3 miliarde de lei, din care 10,5 miliarde de lei influențe ale veniturilor din economia internă și 7.868,7 milioane lei influențe din venituri din fonduri externe nerambursabile.
Cheltuielile bugetului general consolidat se diminuează, pe sold, cu suma de 2.090,6 milioane lei, iar deficitul bugetului general consolidat în termeni cash se majorează cu suma de 16.266,3 milioane lei. Deficitul bugetar estimat pe anul 2019 reprezintă 4,3% din PIB.

Execuția bugetară pe primele zece luni arată că veniturile bugetului general consolidat sunt de 261,1 miliarde lei, reprezentând 25,3% din PIB, cheltuielile bugetului general consolidat sunt de 289,9 miliarde lei, reprezentând 28,1% din PIB cu un deficit de 28,83 miliarde lei, respectiv 2,8% din PIB peste nivelul de 2,76% din PIB cât a fost estimat deficitul bugetar pentru tot anul 2019 la prima rectificare bugetară.
Potrivit datelor operative înregistrate în primele 10 luni, veniturile bugetare colectate de ANAF1 prezintă o nerealizare de 8,3 miliarde lei față de program (grad de realizare de 96,5%).
Acest rezultat este determinat în principal de următoarele nerealizări față de programul aprobat: 2,1 miliarde lei la TVA, 0,3 miliarde lei la impozitul pe profit, 0,3 miliarde lei la impozitul pe venitul microîntreprinderilor, 0,2 miliarde lei la impozitul pe venit, 0,4 miliarde lei la accize, 2,8 miliarde lei la veniturile nefiscale și 2 miliarde lei la contribuțiile sociale.

Creştere economică sub aşteptări

Conform datelor publicate de Institutul Național de Statistică, creșterea economică în primele nouă luni ale anului a fost de 4,0%. În primul semestru economia a avansat cu 4,6% comparativ cu perioada similară din 2018, însă evoluțiile mai puțin favorabile din următoarele luni observate în activitățile din agricultură şi industrie au condus la decelerarea creșterii la 3,0% în trimestrul al treilea. În aceste condiții, se estimează o creștere economică de 4,0%, față de o creștere economică de 5,5% avută în vedere la prima rectificare, pentru anul 2019. În condițiile unui deflator PIB de 6,0%, conduce la o valoare nominală a produsului intern brut de 1040,8 miliarde lei, față de 1031,0 miliarde lei cât s-a avut în vedere la prima rectificare bugetară.

În trimestrul al treilea s-au evidențiat mai multe elemente vulnerabile în formarea produsului intern brut ca urmare a tendinței descendente observată în cursul anului, până la rate negative, ale industriei şi agriculturii, alături de o ușoară încetinire a consumului.

Nu mai e timp

Angajarea la construcția bugetului inițial a unor cheltuieli bugetare pe baza unor venituri suplimentare cu un grad ridicat de incertitudine privind încasarea acestora pe parcursul exercițiului bugetar a condus la derapaje fiscale care au determinat majorarea deficitului bugetar pe anul 2019 la 4,3% din PIB, față de ținta de deficit inițială de 2,76% din PIB. Timpul scurt rămas până la sfârșitul anului nu face posibilă aplicarea de măsuri structurale care să conducă la menținerea țintei de deficit bugetar în limitele asumate inițial.

Ministerele care primesc în plus

Potrivit proiectului de ordonanţă, sunt unele Ministere care vor primi bani în plus, cu toată rectificarea negativă. 

Ministerul Muncii și Justiției Sociale +4 miliarde de lei (pentru plata pensiilor)

Ministerul Sănătăţii +3 miliarde de lei. Transferurile pentru echilibrarea bugetului Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate vor fi suplimentate cu 3,12 miliarde de lei, iar, pe de altă parte, scad cheltuielile bugetare ca urmare a gradului de execuţie a cheltuielilor, precum şi a necesarului estimat a se plăti până la finele anului.

Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice: +1,7 miliarde de lei. (pentru plata lucrărilor finanţate prin PNDL)

Ministerul Finanțelor Publice – Acțiuni Generale: +388,3 milioane lei (refacerea fondului de Rezervă al Guvernului) – -347 milioane lei Dobânzi, -129,7 milioane lei Subvenţii – Susţinerea exportului, a mediului de afaceri şi a tranzacţiilor internaţionale, +650 milioane lei la Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, -50 milioane lei Plăţi în contul creditelor garantate şi/sau subîmprumutate, +15 milioane lei Contribuţia României la bugetul UE şi +250 milioane lei Proiecte cu finanţare din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014-2020. Totodată, se propune asigurarea suplimentară a 279 milioane lei pentru plata sumelor din titlurile de plată emise de Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, conform legislaţiei în vigoare. S-au identificat economii la proiecte cu finanţare externă nerambursabilă (-15 milioane lei la propunerea ministerului) şi la cheltuieli de capital (-28 milioane lei), precizează autorii.

Ministerul pentru Mediu de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat: +299,0 milioane lei (pentru STARTUP NATION)

Ministerul Finanțelor Publice: +236,0 milioane lei (pentru restituirea unor proprietăţi).

Ministerele de la care se taie şi cauzele principale

Ministerul Educației Naționale: -2 miliarde de lei. (nerealizarea proiectelor din fonduri UE)

Ministerul Afacerilor Interne: -1,1 miliarde de lei (nerealizarea proiectelor din fonduri UE)

Ministerul Transporturilor: -1 miliard de lei  (nerealizarea proiectelor din fonduri UE). 

„S-au identificat economii în principal la proiectele cu finanţare din fonduri externe nerambursabile (-1.300 milioane lei la propunerea ministerului), transferuri către instituţii publice, pentru întreţinerea infrastructurii feroviare şi întreţinerea şi dezvoltarea infrastructurii rutiere (-200 milioane lei), proiectele de investiţii finanţate din fonduri rambursabile (-57,4 milioane lei), cheltuieli de personal (-1,0 milioane lei), dobânzi (-2,6 milioane lei) şi rambursări de credite (-5,0 milioane lei)”, se mai arată în nota de fundamentare.

De asemenea, s-au alocat fonduri pentru decontarea facilităţilor şi gratuităţilor de care beneficiază diferite categorii sociale (185,4 milioane lei) şi pentru finalizarea proiectelor ISPA.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale: -1 miliard de lei (nerealizarea proiectelor din fonduri UE)

Ministerul Fondurilor Europene: -302,3 milioane lei (nerealizarea proiectelor din fonduri UE)

Secretariatul General al Guvernului: -227,5 milioane lei (reducerea cheltuielilor guvernului cu dobânzile, serviciile şi personalul pentru restul anului)

Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale: -110,9 milioane lei (economii la active nefinanciare şi la personal).

Alte modificări

Bugetul instituțiilor/activităților finanțate integral şi/sau parțial din venituri proprii se majorează atât la venituri cât și la cheltuieli cu suma de 876,6 milioane lei.

Bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate se majorează la venituri cu suma de 1,9miliarde de lei, la cheltuieli se majorează cu suma de 2 miliarde de lei, iar deficitul se diminuează cu 118,9 milioane lei. Influențele pe naturi de cheltuieli ale bugetului Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate se prezintă astfel:

– Cheltuielile de personal se suplimentează cu 19,7 milioane lei pentru asigurarea drepturilor salariale pentru personalul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate și caselor de asigurări de sănătate;

– Cheltuielile cu bunurile și serviciile se suplimentează cu suma de 400 milioane lei pentru medicamente cu și fără contribuție personală;

– Transferurile între unități ale administrației publice se suplimentează cu 813 milioane lei pentru asigurarea fondurilor necesare plății majorărilor salariale ale personalului din unitățile sanitare publice.

– Cheltuielile cu asistența socială se suplimentează cu 800 milioane lei pentru asigurarea plății indemnizațiilor de asigurări sociale de sănătate pentru concedii medicale.

Veniturile din contribuțiile de asigurări sociale de sănătate, se diminuează cu 1.352,7 milioane lei. Influența se datorează efectului generat de indicatorii realizați ai pieței forței de muncă de 14,8% (în perioada ianuarie-septembrie 2019/2018, efectivul salariaților din economie a crescut cu 1,1% iar câștigul salarial mediu brut a crescut cu 13,6%) față de estimarea inițială de 18,6% avută în vedere la elaborarea proiecției veniturilor din cadrul legii bugetare, precum și extinderea facilității acordate salariaților din domeniul construcțiilor prin adăugarea unor noi activități.