România e în Schengen. Complet! De când se elimină controalele la graniţele terestre şi ce înseamnă asta pentru transportatori

România în Schengen – Pentru transportul rutier de marfă, aderarea la Schengen se traduce prin eliminarea controlului sistematic din frontierele cu statele membre UE vecine, Ungaria şi Bulgaria, astfel că transportatorii rutieri vor tranzita mult mai rapid frontierele cu statele UE: Vama Veche, Negru Vodă, Giurgiu, Călăraşi, Zimnicea, Turnu Măgurele, Bechet, Calafat, Nădlac 1 şi 2, Vârşand, Borş 1 şi 2 şi Petea.

Comisia Europeană a salutat joi „decizia unanimă” a Consiliului „de a ridica controalele la frontierele terestre interne cu România şi Bulgaria începând cu 1 ianuarie 2025”.

„Acest pas important finalizează intrarea deplină a ambelor ţări în Spaţiul Schengen. Acest lucru nu numai că întăreşte Spaţiul Schengen, dar va consolida şi mai mult piaţa internă, va spori călătoriile, comerţul şi turismul. Un Spaţiu Schengen solid consolidează unitatea UE şi face UE mai puternică la scară mondială”, a transmis CE într-un comunicat de presă.

Decizia „înseamnă că, începând cu 1 ianuarie 2025, cetăţenii pot călători fără controale la frontierele terestre către şi între Bulgaria şi România”, a adăugat executivul european.

„Din decembrie anul trecut, când Consiliul a decis să primească România şi Bulgaria în spaţiul Schengen, ambele state membre au luat toate măsurile necesare pentru a asigura o bună aplicare a normelor Schengen începând cu 31 martie 2024. La acea dată, controalele la frontierele aeriene şi maritime interne au fost ridicate şi au început să se aplice normele Schengen, inclusiv în ceea ce priveşte eliberarea vizelor Schengen”, reaminteşte Comisia Europeană în comunicatul său.

„Cadrele de cooperare pe care Comisia le-a lansat în luna martie a acestui an cu Bulgaria şi România se bazează pe punerea în aplicare cu succes a proiectelor-pilot pentru proceduri rapide de azil şi returnare. Ambele ţări vor sprijini în continuare eforturile europene comune de a aborda securitatea UE la frontierele externe ale UE şi provocările legate de migraţie. De asemenea, Comisia va continua să ofere sprijin financiar şi asistenţă Frontex ambelor state membre”, a adăugat Bruxellesul.

Comisia Europeană mai notează că, „după cum s-a subliniat în raportul privind starea Schengen din 2024, Schengen este puternic şi rămâne cea mai vizitată destinaţie din lume”.

„Garantând călătorii fără probleme şi sigure într-o regiune cu o populaţie de aproape 450 de milioane de persoane, Spaţiul Schengen este esenţial pentru Uniunea Europeană, cetăţenii şi companiile sale. Având în vedere că Bulgaria şi România sunt acum parte deplină a Spaţiului Schengen, facem încă un pas crucial pentru a construi o Uniune puternică şi conectată”, şi-a încheiat Comisia Europeană declaraţia.

Grindeanu: Timpii de staţionare în frontiere se vor reduce cu aproximativ 30 de minute pentru fiecare tren, după aderarea la Schengen

Timpii de staţionare în frontiere se vor reduce cu aproximativ 30 de minute pentru fiecare tren, în urma intrării depline în spaţiul Schengen de la 1 ianuarie 2025, iar transportatorii rutieri vor tranzita mult mai rapid frontierele cu statele UE, a anunţat joi ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, scrie Agerpres.

„Este oficial! De la 1 ianuarie 2025 suntem membri deplini ai Spaţiului Schengen, inclusiv cu frontierele terestre. De la 1 ianuarie 2025, pentru transportul feroviar, intrarea deplină în spaţiul Schengen înseamnă eliminarea controlului în frontieră. Se reduc astfel timpii de staţionare în frontiere cu aproximativ 30 de minute pentru fiecare tren, la punctele vamale de la: Curtici; Valea lui Mihai; Salonta; Episcopia Bihor; Carei”, a scris ministrul Transporturilor pe pagina sa de Facebook.

Ministrul Odobescu: Aderarea deplină a României la Schengen – o decizie mult aşteptată în beneficiul cetăţenilor şi economiei

Aderarea deplină a României la spaţiul Schengen este „o decizie mult aşteptată în beneficiul cetăţenilor şi economiei”, a afirmat, joi, ministrul Afacerilor Externe, Luminiţa Odobescu.

„România este membru deplin Schengen! Controalele la frontierele terestre vor fi ridicate începând cu 1 ianuarie 2025 – o decizie mult aşteptată în beneficiul cetăţenilor şi economiei României. Eforturile îndelungate ale României au fost recunoscute şi răsplătite”, a scris şefa diplomaţiei române, pe platforma X.

Ea i-a felicitat pe cei implicaţi în acest proces din ministerele de Externe şi Interne.

„Aderarea României la spaţiul Schengen a fost realizată cu eforturi deosebite, mulţumiri speciale colegilor mei din centrala MAE, echipei Reprezentanţei Permanente a României, misiunilor diplomatice ale României şi colegilor mei din MAI! Profesionalismul şi devotamentul vostru au dus la finalizarea acestui obiectiv naţional”, a transmis Odobescu.

Miniştrii de Interne din ţările UE, reuniţi în Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne, au decis să ridice controalele asupra persoanelor la frontierele terestre interne cu şi între Bulgaria şi România începând cu 1 ianuarie 2025, a anunţat Consiliul Uniunii Europene într-un comunicat postat pe website-ul consilium.europa.eu.

Iohannis: Apartenenţa deplină la spaţiul Schengen consolidează poziţia strategică a României

Apartenenţa deplină la spaţiul Schengen consolidează poziţia strategică a României ca poartă între estul şi vestul Europei, a afirmat, joi, preşedintele Klaus Iohannis.

Şeful statului a declarat că, în acest proces, ţara noastră a înfruntat obstacole, fiind „de mult timp pregătită tehnic” pentru aderarea completă la spaţiul de liberă circulaţie europeană.

Iohannis a spus că s-a implicat „personal” în „nenumărate discuţii” pe această temă.

„Decizia de azi este o confirmare clară a unei realităţi – locul României este în spaţiul Schengen în baza performanţelor şi angajamentului nostru”, a arătat el.

Klaus Iohannis a mărturisit că decizia luată joi, la Bruxelles, este una „aşteptată prea mult timp de către noi toţi”.

„Aderarea la spaţiul Schengen reprezintă un pas firesc şi necesar în consolidarea statutului României de membru cu drepturi depline al Uniunii Europene. Avantajele apartenenţei noastre la spaţiul comun de liberă circulaţie sunt multiple şi au impact direct asupra cetăţenilor, asupra economiei şi a imaginii externe a ţării noastre”, a precizat şeful statului.

Totodată, Iohannis a afirmat că eliminarea controalelor la frontierele interne înseamnă circulaţie mai rapidă şi mai simplă pentru cei care călătoresc, timpul petrecut la graniţe va fi considerabil redus, iar costurile logistice pentru companii vor scădea, ceea ce va creşte rapid competitivitatea produselor şi a serviciilor româneşti pe piaţa europeană.

În acelaşi timp, a apreciat el, creşte considerabil şi atractivitatea României pentru investitorii străini, care vor vedea un avantaj comercial în conectivitatea sporită a ţării noastre.

„Apartenenţa deplină la spaţiul Schengen consolidează, aşadar, poziţia strategică a României ca poartă între estul şi vestul Europei. Aderarea la spaţiul Schengen a reprezentat un obiectiv strategic important pentru ţara noastră. De-a lungul timpului, au existat o serie de obstacole, în ciuda faptului că România este de mult timp pregătită tehnic pentru a respecta exigenţele Schengen. Pentru a înlătura toate aceste dificultăţi şi pentru a convinge partenerii europeni că avem tot dreptul să facem parte din Schengen, m-am implicat personal astfel încât să obţinem un rezultat pozitiv”, a mai spus şeful statului.

El a arătat că decizia de joi este „o confirmare clară, fără niciun fel de interpretare, a unei realităţi: locul României este în spaţiul Schengen, în baza performanţelor şi a angajamentului nostru”.

În acest nou context, a adăugat preşedintele, România va continua să acţioneze responsabil pentru protejarea şi consolidarea frontierelor externe ale Uniunii, inclusiv pentru gestionarea eficientă a migraţiei ilegale.

Klaus Iohannis s-a referit şi la recentele discursuri anti-europene.

„România este şi va rămâne o ţară pro-europeană. Totuşi, în ultima vreme, am văzut încercări grave de a minimaliza importanţa Uniunii Europene. Mai mult, s-au făcut auzite voci care contestă beneficiile apartenenţei noastre la spaţiul european. Cetăţenii au nemulţumiri şi sunt îndreptăţiţi să ceară mereu mai mult şi mai bine de la clasa politică din ţara noastră, dar cei care dau vina pe Uniunea Europeană pentru aceste nemulţumiri nu ne vor binele”, a subliniat preşedintele.

Şeful statului a admis că Uniunea Europeană „poate să funcţioneze mai bine şi evident că politicienii români trebuie să fie încă şi mai implicaţi pentru a obţine pentru ţara noastră cât mai multe beneficii care rezultă din apartenenţa noastră europeană”.

„Dar, de câte ori ne gândim la o viaţă mai bună şi la un trai mai prosper, ne gândim la cum arată viaţa într-o ţară occidentală, şi de multe ori auzim sloganul ‘vrem o ţară ca afară’. Ne dorim mai multe libertăţi, nu mai multe restricţii, ne dorim mai multă libertate de opinie, nu mai puţină. Aşadar, de fapt, ne dorim mai multă Europă, nu mai puţină, iar cei care instigă la negarea beneficiilor şi valorilor europene sunt adversari ai democraţiei şi ai libertăţii şi vor izolarea ţării noastre”, a completat şeful statului.

Iohannis a reiterat că România este o ţară stabilă, o ţară solidă şi sigură. „Direcţia europeană rămâne singura noastră cale reală de dezvoltare, iar toate forţele politice democratice au obligaţia de a lucra împreună pentru a păstra nealterat acest parcurs”, a punctat el.

Miniştrii de interne din ţările UE au aprobat joi dimineaţa, la Bruxelles, aderarea României şi Bulgariei la spaţiul Schengen cu frontierele terestre, începând de la 1 ianuarie 2025, susţin surse concordante de la Bruxelles.

Decizia a fost anunțată oficial și de Consiliul European, ministrul de Interne al Ungariei, țara care deține președinția rotativă a UE, catalogând momentul drept „istoric”.

„Statele membre ale UE au decis să elimine controalele asupra persoanelor la frontierele terestre interne cu și între Bulgaria și România începând cu 1 ianuarie 2025”, a anunțat Consiliul.

„Este un moment istoric să primim în sfârșit Bulgaria și România ca membri cu drepturi depline ai spațiului Schengen. Eliminarea controalelor persoanelor la frontierele terestre interne cu și între aceste state membre a fost o prioritate absolută pentru președinția maghiară, iar astăzi am transformat-o în realitate. Acest pas va fi benefic nu numai pentru cetățenii bulgari și români, ci și pentru UE în ansamblu”, a spus Sándor Pintér, ministrul ungar al afacerilor interne.

Președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen a postat la rândul ei un mesaj, în română și în bulgară, în care a salutat decizia Consiliului JAI.

„Este primul meu consiliu astăzi în calitate de nou comisar. Aştept cu nerăbdare, desigur, discuţiile cu prietenii mei din toate statele membre. Avem o mulţime de subiecte presante, desigur, pe care trebuie să le discutăm. Lumea se mişcă în fiecare zi, dar avem câteva chestiuni pozitive astăzi. Schengen va juca un rol important astăzi, pentru că România şi Bulgaria vor intra în Spaţiul Schengen, un moment istoric, aş spune”, a afirmat Magnus Brunner, comisarul european pentru afaceri interne şi migraţie.

Preşedintele Parlamentului European salută aderarea deplină a României şi Bulgariei la spaţiul Schengen

Preşedintele Parlamentului European, Roberta Metsola, a salutat joi decizia de aderare a României şi Bulgariei la spaţiul Schengen şi cu frontierele terestre de la 1 ianuarie 2025, subliniind că Europa devine astfel mai sigură şi mai unită.

”România şi Bulgaria vor adera deplin la Schengen la 1 ianuarie 2025. Felicitări popoarelor celor două ţări care au lucrat asiduu şi îndelungat pentru asta. Un Schengen mai puternic înseamnă o Europă mai sigură şi mai unită”, a scris Roberta Metsola pe platforma X.

Miniştrii de interne din ţările UE, reuniţi în Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne, au decis să ridice controalele asupra persoanelor la frontierele terestre interne cu şi între Bulgaria şi România începând cu 1 ianuarie 2025, a anunţat Consiliul Uniunii Europene într-un comunicat difuzat pe website-ul instituţiei.

De la aderarea lor la Uniunea Europeană, Bulgaria şi România au aplicat părţi din cadrul juridic Schengen (acquis-ul Schengen), inclusiv cele referitoare la controalele la frontierele externe, cooperare poliţienească şi utilizarea Sistemului de Informaţii Schengen.

La 30 decembrie 2023, Consiliul a adoptat decizia de a aplica, de la 31 martie 2024, părţile rămase al acquis-ului Schengen şi să ridice controalele asupra persoanelor la frontierele interne aeriene şi maritime.