Conform procedurilor de înregistrare a unei denumiri în Registrul Denumirilor de Origine Protejate și al Indicațiilor Geografice Protejate, nu a fost depusă în termenul legal nicio declarație de opoziție. Astfel, potrivit termenelor Regulamentului de punere în aplicare al Comisiei Europene, produsul „Salam de Sibiu” (IGP) dobândește denumirea de indicație geografică protejată, la 20 de zile de la publicarea Regulamentului în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, deci termenul curge de la data de 19 februarie 2016.
Producătorii de salam de Sibiu din România au făcut deja planurile de promovare a celebrului salam care ajunge şi acum la export. „Anul viitor va fi anul salamului de Sibiu românesc. Ne-am gândit deja la un program de promovare destul de amplu. Vom promova salamul de Sibiu atât în UE cât şi în ţările terţe, dar până atunci aşteptăm publicarea decitiei în Jurnaşul Oficial al UE”, a declarat pentru ECONOMICA.NET Carmen Gavrilescu, preşedintele Asociației Producătorilor de Salam de Sibiu (APSS) ce reunește cei mai relevanți producători de Salam de Sibiu din România, respectiv Agricola Bacău, Aldis, H&E Reinert, Salsi SA și Scandia Româna. Acești producători realizează în momentul de față peste 90% din producția de Salam de Sibiu în România, estimată la 30 de milioane de euro.
Exporturi mai mari
În momentul de faţă, producătorii autohtoni exportă salam de Sibiu, dar în cantităţi mici, cu precădere în ţările unde există comunităţi de români. Titulatura IGP ar putea duce însă la o creştere a exporturilor, întrucât salamul de Sibiu nu va mai putea fi produs decât dacă se respectă specificaţiile din caietul de sarcini şi în arealul geografic aprobat (zona Sibiului). „Românii iubesc salamul de Sibiu şi vor să îl consume oriunde s-ar afla. Am găsit, spre exemplu, salam de Sibiu vândut pe nişte site-uri din Canada. Era produs prin Polonia”, a mai explicat Gavrilescu, potrivit căreia promovarea se va face atât în statele UE cât şi în ţările terţe. „Până acum, fiecare producător a făcut promovare pentru ea”, a mai explicat Gavrilescu.
Aceasta nu exclude posibilitatea accesării unui program european destinat promovării produselor fabricate în UE. Spre exemplu, anul acesta producătorii din toată UE au la dispoziţie 111 milioane de euro pentru cofinanţarea unor proiecte prin care să poată găsi noi pieţe de desfacere, în UE şi ţările terţe.
În momentul de faţă, cel mai mare producător de salam de Sibiu din ţară este Agricola Bacău, cu 51% cotă de piaţă, medie, în valoare (Nielsen, 2015).
Până acum România avea un singur produs cu Indicaţie Geografică Protejată. Este vorba despre Magiunul de prune de Topoloveni, care a obţinut această distincţie pe 7 aprilie 2011.