E oficial: salariul minim pe economie creşte la 2.230 de lei brut de la 1 ianuarie 2020
UPDATE
Vineri, 13 decembrie, noul Executiv a aprobat Hotărârea de Guvern nr. 935 din 2019 care prevede creşterea salariului minim pe economie pentru studii medii şi normă întreagă, de la 2.080 de lei brut – cât e acum, la 2.230 de lei brut lunar, începând de la 1 ianuarie 2020.
Pe 16 decembrie, HG nr. 935 din 2019 privind majorarea salariului minim de la 1 ianuarie 2020 a fost publicată în Monitorul Oficial în partea I, nr. 1010.
Ştirea iniţială
Începând cu data de 1 ianuarie 2020, salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată va fi de 2.230 lei lunar, pentru un program normal de lucru, în medie, de 167,333 de ore pe lună, reprezentând 13,327 lei pe oră.
Prin urmare, salariul minim net pe economie va creşte cu 83 de lei, de la 1.263 de lei cât e în prezent, la 1.346 de lei din 1 ianuarie 2020.
„La stabilirea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată pentru anul 2020 la valoarea de 2.230 lei s-a avut în vedere o formulă de calcul care ia în considereare rata inflației și creșterea reală a productivității muncii pe persoană, precum și factori de corecţie în funcţie de dinamica creşterii economice”, explică Guvernul în Nota de Fundamentare a proiectului de HG consultat de Economica.
De asemenea, tot de la 1 ianuarie, toate drepturile şi obligaţiile stabilite potrivit legii se determină prin raportare la nivelul de 2.230 lei al salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată.
Pentru personalul încadrat pe funcţii pentru care se prevede nivelul de studii superioare, care au vechime în muncă de cel puţin un an în domeniul studiilor superioare absolvite, salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată se menține la suma de 2.350 lei lunar, pentru un program normal de lucru de 167,333 ore, în medie, pe lună, reprezentând 14,044 lei pe oră.
Efectele creşterii salariului minim pe economie la 2.230 de lei din 1 ianuarie 2020
- majorarea plafonului în funcție de care persoanelor fizice care obţin venituri extrasalariale au obligaţia de a plăti contribuţia de asigurări sociale (CAS) şi contribuţia de asigurări de sănătate (CASS) pentru veniturile estimate în anul 2020, fiindcă acest plafon se determină în funcţie de nivelul salariului minim brut pe ţară în vigoare în 2020.
- creşterea bazei de calcul al CAS în cazul persoanelor care realizează venituri din activități independente/drepturi de proprietate intelectuală, întrucât venitul la care contribuabilii plătesc contribuţia de 25% trebuie să fie cel puţin egal cu nivelul a 12 salarii minime brute pe ţară în anul 2020.
- creşterea contribuţiilor sociale datorate de persoanele fizice care au venituri extrasalariale peste plafonul de 12 salarii minime brute în anul 2020.
- creşterea contribuţiilor sociale plătite de persoanele fizice care au doar venituri extrasalariale care sunt situate sub plafonul de 12 salarii minime brute în anul 2020 şi care optează să se asigure la sistemul asigurărilor sociale şi la sistemul asigurărilor sociale de sănătate.
- creşterea contribuţiilor sociale pentru persoanele fără venituri care optează să se asigure la sistemul asigurărilor sociale şi la sistemul asigurărilor sociale de sănătate.
Circa 24% dintre angajaţii din ţara noastră câştigă lunar salariul minim pe economie
În prezent, circa 1,37 de milioane de salariaţi încasează salariul minim pe economie, adică aproximativ 24% din numărul total al angajaţilor din ţara noastră.
La aceştia se adaugă aproape 311.000 de angajaţi din construcţii care încasează salariul minim din acest domeniu, de 3.000 de lei brut lunar.
Guvernul spune că majorarea salariului minim de la 2.080 de lei, la 2.230 de lei va avea efecte pozitive asupra creșterii economice prin stimularea ocupării, creşterii puterii de cumpărare a salariaţilor și reducerii muncii la negru.
- „Majorarea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată are impact asupra creșterii consumului cu o influență și asupra importului bunurilor de consum. Creșterea salariului minim poate avea efecte pozitive asupra ocupării în sectoarele în care există cerere de forță de muncă datorită faptului că munca devine mai atractivă pentru anumite categorii de salariați (femei, tineri)”, conform proiectului de HG.