E.ON va dezafecta un reactor din Germania cu şapte luni înainte de expirarea licenţei de operare
Cancelarul german Angela Merkel a decis anul trecut că ţara va renunţa în totalitate la energia nucleară până în 2022, în urma dezastrului atomic de la Fukushima (Japonia). Opt reactoare au fost oprite imediat.
E.ON a solicitat aprobarea autorităţilor de reglementare şi a operatorului reţelei de transport pentru închiderea reactorului Grafenrheinfeld de 1,3 gigawaţi în mai 2015, în timp ce licenţa de operare expiră la sfârşitul lui 2015. Reactorul Grafenrheinfeld este situat în apropierea oraşului Würzburg din sudul Germaniei, o regiune unde în trecut autorităţile au refuzat să închidă centralele pentru a asigura securitatea furnizării.
Este prima dată când o companie de utilităţi anunţă că va renunţa mai devreme la un reactor nuclear.
Germania a introdus în 2011 taxa pe combustibilul nuclear şi ar urma să rămână în vigoare până cel puţin până în 2016.
Vineri, E.ON a apreciat că operarea reactorului Grafenrheinfeld ar fi viabilă numai dacă taxa pe combustibilul nuclear va fi abrogată.
Pentru reducerea costurilor, E.ON, prezentă şi în România, va renunţa la 11.000 din angajaţi şi va vinde active, analiştii estimând că valoarea acestora ar putea depăşi ţinta de 20 de miliarde de euro.
E.ON şi Enel, două dintre cele mai mari companii de utilităţi din Europa, au anunţat luna aceasta că intenţionează să închidă mai multe capacităţi de producţie şi să concedieze angajaţi, alăturându-se, astfel, rivalelor care au avertizat că actuala criză din industrie va afecta profiturile în următorii ani.
Companiile europene de utilităţi sunt afectate de majorarea producţiei obţinute din sursele de energie regenerabilă, în special energie eoliană şi solară, care face neprofitabile centralele pe cărbune şi duce la scăderea preţului energiei.
E.ON aproape a înjumătăţit valoarea dividendelor pe 2013, la 0,60 euro pe acţiune, faţă de 1,10 euro pe titlu în 2012, şi a anunţat că va închide capacităţi de 13 gigawaţi, echivalentul a circa 13 centrale nucleare şi mai mult de un sfert din întreaga sa capacitate de producţie din Europa.
Conform datelor publicate în ianuarie de Federaţia Germană a Industriilor, Apei şi Energiei (BDEW), energiile regenerabile au înregistrat un record în 2013, fiind responsabile pentru 23,4% din producţia de energie şi 24,7% din consumul de electricitate în Germania.
Potrivit obiectivelor fixate de Guvernul de la Berlin, energiile regenerabile ar urma să acopere 50% din consumul energetic în anul 2030 şi 80% în anul 2050. De asemenea, ponderea energiei nucleare în producţia de energie a rămas, practic, stabilă, ajungând de la 15,8%, în 2012, la 15,4%, în 2013. Intenţia Germaniei este să închidă toate centralele nucleare până în 2022.
Enel, cea mai mare companie italiană de utilităţi, care deţine 92% din grupul spaniol Endesa, va renunţa la capacităţi de opt gigawaţi în Italia şi Spania şi va reduce dividendele la 0,13 euro pe acţiune, de la 0,15 euro pe titlu în 2012.
În Europa, cele mai mari companii de utilităţi au decis până acum să închidă sau să pună în conservare centrale pe bază de gaze naturale de aproximativ 50 gigawaţi, ca răspuns la cererea slabă şi la majorarea producţiei din surse de energie regenerabilă.
‘Centralele noastre convenţionale operează din ce în ce mai puţine ore. Ca rezultat, noi, dar şi alte companii energetice, vom dezafecta aceste centrale înainte de sfârşitul perioadei lor de operare’, a declarat directorul general al E.ON, Johannes Teyssen.
Pentru a contracara problemele din Europa, E.ON se extinde în Turcia, Brazilia şi Rusia, unde a investit aproape zece miliarde de euro în ultimii ani.
De asemenea, E.ON a avertizat că se aşteaptă la o scădere a profitului cu 33% anul acesta, în urma vânzării activelor şi a câştigurilor mai reduse din Rusia şi de la divizia de materii prime.
Profitul net ajustat va scădea între 1,5 miliarde de euro (2,1 de miliarde de dolari) şi 1,9 miliarde de euro, de la un câştig de 2,24 miliarde de euro înregistrat în 2013, a apreciat compania germană.
Vânzările E.ON s-au ridicat, anul trecut, la 122,5 miliarde de euro.
Compania germană, prezentă şi în România, a vândut active în valoare de aproximativ 17 miliarde de euro (22 de miliarde de dolari) pentru a-şi reduce datoria de 36 de miliarde de euro. În ianuarie, compania a anunţat că va extinde programul de vânzare a activelor cu aproximativ trei miliarde de euro, la un total de 20 de miliarde de euro.