„România are nevoie de luciditate, să realizeze că este în competiţie cu alte ţări. Investitorii se uită atat la diversele topuri realizate de diverse instituţii sau companii, după anumite criterii, dar şi la realităţile pieţei. Investitorii caută noi surse de creştere. Europa de Sud depinde de zona euro, dar credem că deşi va avea o creştere economică modestă în acest an, potenţialul ţării este de 4-5% pe an”, a spus Marchay, la un seminar pe teme economice.
În acelasi timp, reprezentantul E&Y a arătat că România are nevoie de o poveste de succes proprie pe care să o ofere lumii pentru a atrage investitori.
„Fie că va fi o poveste bazată pe infrastructură, pe piaţa muncii, nu contează, are nevoie de o poveste proprie. De asemenea, trebuie să aibă abilitatea de a atrage experţi şi oameni bine pregătiţi din străinatate, este un mod de a aduce o imagine bună ţării”, a adăugat Marchay.
El a participat la lansarea unui clasament realizat de Ernst&Young în funcţie de anumiţi indicatori economici, număr de angajaţi şi implicarea în proiecte de responsabilitate socială (Major Companies in Romania), potrivit căruia cifra de afaceri a celor mai mari 10 companii din România totalizează circa 18 miliarde de euro (circa 80 miliarde lei).
Top 10 este dominat de companiile din petrol şi gaze, cu patru societăţi incluse, respectiv OMV Petrom şi OMV Petrom Marketing, pe poziţiile 1 şi respectiv 5, Romgaz, poziţia 4, şi Rompetrol Rafinare, locul 10.
De asemenea, companiile de retail Kaufland, Metro Cash&Carry şi Carrefour au ocupat poziţiile 6, 7 şi 8. În topul din acest an Automobile Dacia îşi menţine poziţia secundă, iar British American Tobacco se situează pe locul 3. De asemenea, producătorul de îngrăşăminte Azomureş ocupă treapta a 9-a.
Ediţia din acest an a clasamentului a generat topuri grupate în 23 de domenii de activitate, iar metodologia de evaluarea a acestora a luat în considerare un set de criterii cantitative (cifra de afaceri raportată de companie, indicatori financiari din contul de profit şi pierdere şi din bilantul contabil) şi criterii calitative (contribuţia la construirea unui brand local, proiecte de CSR, număr de angajaţi).