EBA: Băncile din UE au nevoie de aproape 40 de miliarde de euro pentru a îndeplini noile cerinţe privind capitalul
Comisia Europeană (CE) a salutat luna aceasta acordul privind noile reglementări globale stabilite de Comitetul Basel pentru Supravegherea Bancară (BCBS), care vor întări şi mai mult reglementările internaţionale post-criză pentru bănci.
‘Aprobarea reformelor Basel III reprezintă un moment important care va face mai robust cadrul legal privind capitalul şi va îmbunătăţi încrederea în sistemul bancar’, a afirmat Mario Draghi, preşedintele Grupului guvernatorilor băncilor centrale şi al responsabililor autorităţilor de supraveghere (Group of Central Bank Governors and Heads of Supervision – GHOS) din cadrul Băncii Reglementelor Internaţionale (BIS).
Acordul include noi limitări ale modului în care băncile estimează riscul creditelor ipotecare, ale împrumuturilor şi ale altor active în bilanţurile lor, într-un efort de a îmbunătăţi transparenţa şi situaţia bilanţurilor, se arată în comunicatul BCBS.
Industria bancară are câţiva ani la dispoziţie pentru a introduce noile reglementări.
Într-o analiză a impactului reformelor asupra băncilor europene, EBA a verificat din 2015 datele privind situaţia a 88 de bănci din 17 ţări ale UE. Din aceste bănci, 36 sunt active pe plan internaţional şi, prin urmare, trebuie să îndeplinească cerinţe mai ridicate privind capitalul.
Conform Autorităţii Bancare Europene, băncile europene au nevoie de încă 17,5 miliarde de euro în capitalul de bază, cum ar fi acţiunile comune şi rezervele, necesarul total de capital fiind estimat la 39,7 miliarde de euro.
Majorarea reprezintă o creştere de 12,9% a capitalului de bază al celor 88 de bănci, sau de 14,1% pentru marile bănci active pe plan internaţional şi 3,9% pentru restul.
Oficialii europeni sunt împotriva majorării semnificative a capitalului, avertizând că, astfel, unele servicii ale băncilor vor deveni mai scumpe.
EBA a dat asigurări că va evalua din nou situaţia majorării capitalului, după ce băncile au transmis date actualizate şi de o calitate mai bună.
Comitetul Basel, un organism de reglementare bancară ce cuprinde aproape 30 de state, stabilise ca din 2016 să intre în vigoare noile reglementări bancare – cunoscute sub numele de Basel III.
Dar cei ce se opun noilor reglementări, în special în Europa şi Japonia, consideră că revizuirea a mers prea departe, deoarece se tem că băncile vor trebui să majoreze excesiv de mult nivelul capitalului. Autorităţile din Europa solicitau ca cerinţele de capital să fie calibrate conform riscurilor pe care şi le asumă băncile şi a modelelor lor de afaceri.
Normele Basel III, elaborate după izbucnirea crizei financiare, vizează mai ales consolidarea fondurilor proprii ale băncilor, precum şi rezervele lor de lichidităţi pentru a limita riscurile de faliment şi a evita noi crize.
Guvernele din întreaga lume au cheltuit miliarde de dolari din banii contribuabililor pentru a salva băncile care au întâmpinat probleme după criza financiară din 2007 – 2009 şi al căror faliment ameninţa stabilitatea întregului sistem financiar global. De atunci, organismele de reglementare din G20 au încercat să găsească modalităţi pentru a evita repetarea unei astfel de situaţii.
Mark Carney, preşedintele Consiliului pentru Stabilitate Financiară (FSB), a avertizat asupra balcanizării pieţelor financiare globale care ar putea rezulta dacă statele G20 renunţă la reformarea sistemului bancar.
În cazul în care standardele cruciale din industria bancară nu sunt finalizate, s-ar putea eroda disponibilitatea noastră de a ne baza pe sistemele şi instituţiile fiecărui stat, a avertizat Carney.
G20, grupul ţărilor bogate şi al principalelor economii emergente, regrupează state care generează 85% din activitatea economică a lumii şi aproape două treimi din populaţia planetei. Grupul reuneşte Africa de Sud, Arabia Saudită, Argentina, Australia, Brazilia, Canada, China, Coreea de Sud, Franţa, Germania, India, Indonezia, Italia, Japonia, Marea Britanie, Mexic, Rusia, SUA, Turcia şi statele Uniunii Europene (UE).