Ebola, maladia anului 2014 – retrospectivă

Economica.net
23 12. 2014
ebola0608_640_340_100_41637800

Numărul deceselor provocate de epidemia de Ebola în vestul Africii a ajuns în prezent la 7.518 dintr-un total de 19.340 de cazuri confirmate, 99% dintre acestea înregistrându-se în Liberia, Sierra Leone şi Guineea, potrivit celui mai recent bilanţ actualizat luni, 22 decembrie, de către Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS). Ultimele date indică o creştere cu peste 140 de noi decese faţă de ultimul bilanţ anunţat de OMS, cu doar trei zile în urmă.

Sierra Leone a raportat cel mai mare număr de cazuri de îmbolnăvire – 8.939 – dintre care 2.556 s-au soldat cu decese, faţă de Liberia, cu 7.830 de cazuri de Ebola, dintre care 3.376 mortale, şi Guineea, cu 2.571 de cazuri de infectare, soldate cu 1.586 de morţi.

De asemenea, Mali, ultima ţară lovită de virus, a anunţat şapte decese, Statele Unite un deces, Nigeria 8, iar Spania şi Senegal câte un deces.

Între timp, Mali a ridicat recent starea de supraveghere pentru toate persoanele care ar fi putut fi în contact cu purtători ai virusului, însă rămâne sub ameninţare, atât timp cât epidemia nu este ţinută în totalitate sub control în regiune, potrivit Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU). În schimb, în Sierra Leone, ţara cel mai puternic afectată de Ebola, autorităţile au interzis manifestările publice de Crăciun şi de Anul Nou, pentru a evita extinderea epidemiei, şi au lansat la mijlocul lunii decembrie o amplă operaţiune de combatere a virusului.

Experţii avertizează însă că bilanţurile victimelor epidemiei de Ebola anunţate de OMS nu includ mii de oameni ucişi de acest virus în ţările din vestul Africii şi înmormântaţi fără să fie declaraţi autorităţilor. Christopher Dye, directorul departamentului de strategie din cadrul OMS, a atras atenţia că în statele africane cele mai afectate de epidemie, respectiv Guineea, Liberia şi Sierra Leone, multe familii îşi îngroapă în secret morţii, temându-se că dacă declară autorităţilor decesele nu li se va permite să practice ritualurile lor tradiţionale la funeralii. De altfel, epidemia de Ebola în vestul Africii a fost pusă şi pe seama ritualurilor locale de înmormântare ce presupun contactul cu lichidele corporale ale celui înhumat, întrucât virusul Ebola se transmite rapid în acest mod.

Pe de altă parte, în contextul epidemiei de Ebola, aceeaşi OMS a avertizat că numărul cazurilor de malarie din Guineea, Liberia şi Sierra Leone ar fi putut creşte anul acesta din cauza izbucnirii acestui nou focar, motiv pentru care implementează programe intensive de luptă împotriva paludismului, boală care, în 2013, s-a soldat cu 20.000 de decese dintr-un total 6,6 milioane de cazuri de infectare. Înainte de izbucnirea Ebola, Guineea şi Sierra Leone desfăşurau programe active împotriva malariei, iar Liberia, care în ultimul timp nu se ocupase de această problemă, prevăzuse lansarea unei campanii anul acesta, pe care a amânat-o însă din cauza Ebola.

De asemenea, ca urmare a epidemiei de febră hemoragică, peste un milion de persoane sunt ameninţate de foamete în cele trei ţări din Africa de Vest cele mai afectate de Ebola, ce a perturbat grav recoltele şi reţelele de aprovizionare, au atras atenţia într-un comunicat agenţiile umanitare ale ONU, Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Agricultură şi Alimentaţie (FAO) şi Programul Alimentar Mondial (PAM). Măsurile de carantină şi de izolare, obstrucţionarea circulaţiei, pierderile de recolte în zonele cele mai afectate şi închiderea marilor pieţe limitează grav accesul la hrană al populaţiilor din cele trei ţări, au explicat cele două organizaţii internaţionale, care au publicat rezultatul anchetelor efectuate la faţa locului.

Personalul medical, un factor decisiv în combaterea epidemiei de Ebola

În lupta împotriva Ebola, personalul medical s-a aflat întotdeauna în prima linie, însă lipsa de suficientă asistenţă specializată s-a făcut resimţită în toate statele grav afectate de epidemie. De altfel, medicii, infirmierele şi alte persoane care luptă împotriva epidemiei de Ebola în Africa de Vest au fost desemnate ‘personalitatea anului 2014’ de către revista americană Time, deoarece ‘şi-au asumat riscuri şi au continuat, au făcut sacrificii şi au salvat’ vieţi – după cum a susţinut pe site-ul Time redactorul-şef al revistei, Nancy Gibbs, pentru a explica opţiunea.

În acest context, Comisia Europeană a semnalat deja nevoia presantă de epidemiologi şi de echipe mobile pentru a putea lupta împotriva epidemiei în satele şi în zonele izolate. La sfârşitul lunii noiembrie, executivul european a demarat un tur al capitalelor europene pentru a solicita un efort suplimentar pentru combaterea epidemiei de Ebola în Africa, care includea mobilizarea a 5.000 de medici şi a ‘mii de îngrijitori’, precum şi a ‘mai multor mijloace financiare şi logistice, în special în materie de transport’.

De asemenea, preşedintele Băncii Mondiale Jim Yong Kim a făcut apel la Asia să trimită personal medical specializat în ţările din Africa de Vest pentru a le ajuta să combată epidemia de Ebola cu care se confruntă, apreciind că măsurile de control frontalier sunt insuficiente pentru a stopa răspândirea virusului.

În contextul unei nevoi acute de specialişti în domeniul medical în statele afectate de Ebola, organizaţia ‘Medecins sans frontieres’ a oferit pe internet ample informaţii destinate personalului sanitar angajat în lupta contra epidemiei din Africa de Vest. Această platformă de formare – care se poate accesa la adresa http://ecampus.msf.org/moodlemsf/mod/page/view.php?id=22246 – este deschisă pentru toţi cei care vor să înţeleagă virusul şi modul în care poate fi el controlat’, a declarat un purtător de cuvânt al acestei organizaţii umanitare, prima care a tras un semnal de alarmă, în luna aprilie, în legătură cu pericolul extinderii bolii.

Tratament

În pofida eforturilor depuse până în prezent de comunitatea ştiinţifică internaţională, pentru moment nu există un vaccin autorizat sau un tratament validat pentru această boală, a cărei rată de mortalitate a fost estimată de OMS la circa 70,8%. În luna decembrie, OMS avertiza – pe baza a patru studii care au investigat persistenţa virusului la un grup de 43 de pacienţi convalescenţi – că virusul Ebola poate supravieţui în lichidul seminal al bărbaţilor timp de trei luni de la dispariţia simptomelor febrei hemoragice.

Pe de altă parte, Organizaţia Mondială a Sănătăţii a anunţat că vaccinurile la care lucrează în prezent un laborator elveţian şi unul canadian ar putea fi administrate în ianuarie personalului medical din ţările afectate. Agenţia elveţiană pentru medicamente, Swissmedic, a autorizat testarea clinică a două vaccinuri experimentale împotriva Ebola, dar testarea pentru unul dintre ele a fost suspendată în luna decembrie deoarece unii dintre voluntarii cărora le-a fost administrată substanţa au acuzat dureri în articulaţii. Spitalul Universitar din Geneva (HUG) începuse la 10 noiembrie să testeze pe voluntari vaccinul VSV-ZEBOV, iar la 2 decembrie responsabilii HUG au informat că primele rezultate erau pozitive. La 11 decembrie însă, HUG a anunţat că a suspendat cu o săptămână mai devreme aceste teste după ce patru voluntari, dintre cei 59 care au primit vaccinul, au simţit dureri ‘de tip reumatismal în articulaţii (la picioare şi mâini), survenite la zece sau 15 zile de la injecţie, care nu făceau parte din reacţiile aşteptate’.

În plus, la sfârşitul lunii noiembrie, presa a anunţat că un vaccin experimental contra Ebola elaborat în SUA a trecut cu succes primele teste pe oameni, fără a produce reacţii secundare grave. Conform unui studiu publicat în revista ‘New England Journal of Medicine’, testele clinice pentru vaccin, demarate în luna septembrie, au fost efectuate pe 20 de voluntari, iar rezultatele lor sunt suficient de promiţătoare pentru a justifica o a doua etapă, cu mii de participanţi, în Africa de Vest. Vaccinul folosit – ChAd3, dezvoltat de Institutul de Alergii şi Boli Infecţioase (NIAID), din statul american Maryland, şi de laboratoarele britanice GlaxoSmithKline (GSK) – foloseşte un virus al răcelii comune modificat genetic cu mici cantităţi de virus Ebola.Toţi cei 20 de voluntari vaccinaţi au dezvoltat anticorpi contra Ebola şi numai doi dintre cei care au primit cea mai mare doză de vaccin au avut febră pentru o scurtă perioadă de timp.

Pe de altă parte, diferenţele genetice au un rol major în ceea ce priveşte şansele de supravieţuire ale pacienţilor bolnavi de Ebola, conform unui nou studiu, realizat la Universitatea Washington din Seattle, care încearcă să explice de ce unii bolnavi supravieţuiesc infectării cu temutul virus al febrei hemoragice. În cadrul studiului au fost analizate reacţiile la virusul Ebola ale unor cobai obişnuiţi, prin comparaţie cu reacţiile diverse ale unor cobai obţinuţi prin selecţie genetică. Simptomele observate la aceşti şoareci, după infectarea lor cu o versiune adaptată la rozătoare a virusului Ebola, au variat de la cazuri de îmbolnăvire uşoară, însoţită de pierderi minore în greutate, până la cazuri extrem de grave, care au inclus simptome precum hemoragie internă, inflamarea splinei şi modificări în textura şi coloritul ficatului. Studiul şi-a propus să verifice dacă pacienţii care au învins Ebola au reuşit să supravieţuiască pentru că organismul lor a intrat în contact în prealabil cu virusul şi a putut să producă din timp anticorpi, înainte de îmbolnăvire, sau dacă supravieţuirea lor este legată de anumite caracteristici genetice care i-au făcut mai rezistenţi la acţiunea virusului. Oamenii de ştiinţă nu au putut să confirme sau să infirme ipoteza cu privire la imunizarea prealabilă întâmplătoare a pacienţilor supravieţuitori, dar oferă susţinere celeilalte ipoteze privind diferenţele genetice care pot determina dacă un pacient se vindecă sau nu de această boală.

De asemenea, o analiză a primelor cazuri de îmbolnăvire cu Ebola diagnosticate în Sierra Leone contribuie la elucidarea condiţiilor în care unii dintre pacienţi reuşesc să învingă boala, oamenii de ştiinţă susţinând că un rol important pentru supravieţuire îl au vârsta pacientului şi rata de multiplicare a virusului în organismul contaminat. Studiul, publicat la sfârşitul lunii octombrie, a constat în analiza datelor medicale provenind de la 106 pacienţi diagnosticaţi cu Ebola la Spitalul Guvernamental Kenema din Sierra Leone, în perioada 25 mai – 18 iulie.

Pe de altă parte, un ‘vaccin global’ efectiv pentru diferitele tulpini ale virusului Ebola va fi disponibil peste aproximativ cinci ani, apreciază Leslie Lobel, cercetător în cadrul Universităţii Ben-Gurion din Israel. De doi ani, Leslie Lobel studiază comportamentul mai multor tulpini ale acestui virus în laboratorul său de la universitatea israeliană, în coordonare cu un institut de cercetări din Uganda, ţară în care călătoreşte de mai multe ori pe an. Deşi Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a anunţat că vaccinul pentru stoparea actualei epidemii ar putea fi gata la începutul anului 2015 pentru a fi utilizat în Africa, Lobel consideră că acest anunţ este precipitat, deoarece nu se pot produce tratamente într-un mod atât de accelerat în actuala epidemie, ‘indiferent câţi bani s-ar investi’.

Comunitatea internaţională, unită în lupta împotriva Ebola

În contextul creşterii numărului de victime provocate de Ebola, liderii celor mai bogate ţări de pe planetă au promis la începutul lunii decembrie, în cadrul summitului G20 din Australia, să facă tot posibilul pentru a ‘eradica’ epidemia, soldată deja cu peste 7.000 de morţi în Africa de Vest. Şefii de stat şi de guvern au făcut însă apel la Banca Mondială (BM) şi la Fondul Monetar Internaţional (FMI) să ‘continue susţinerea solidă pentru ţările afectate’, încurajând cele două instituţii ‘să exploreze noi mecanisme flexibile pentru a face faţă pe viitor repercusiunilor economice ale unor crize comparabile’. Pe de altă parte, BM a profitat de summitul G20 pentru a-şi apăra proiectul de creare a unui ‘fond de urgenţă’ menit să contracareze mai bine viitoarele pandemii şi pentru a evita repetarea reacţiei lente, tardive şi fragmentate de după apariţia virusului Ebola.

Pe de altă parte, mai multe state au contribuit individual la eforturile de combatere a Ebola în ţările afectate. Rusia a anunţat la jumătatea lunii noiembrie că va trimite rapid un spital de campanie şi medicamente în Guineea, una dintre ţările cele mai afectate de epidemia de Ebola în vestul Africii. ‘Spitalul va fi livrat Guineei pentru a ajuta guvernul să trateze pacienţii care au contractat virusul Ebola şi să pună în aplicare măsuri preventive în rândul populaţiei locale’, a precizat un reprezentant al Ministerului rus al Apărării.

La rândul său, China a anunţat trimiterea în Liberia a unei unităţi medicale din cadrul Armatei populare de eliberare (APE). De asemenea, Beijingul va construi în Liberia un centru de tratament cu 100 de paturi – fiind prima astfel de facilitate din cele trei ţări africane cele mai afectate de Ebola construită şi gestionată de alt stat, a precizat Lin Songtian, director general al Departamentului pentru relaţiile cu Africa din MAE de la Beijing. Totodată, Beijingul a selectat şi instruit 480 de cadre medicale din rândurile APE pe care îi va trimite în Liberia în trei serii.

China, cel mai mare partener comercial al Africii, a donat până în prezent un total de 750 milioane de yuani (123 milioane de dolari) unui număr de 13 state africane şi organizaţii internaţionale pentru combaterea Ebola. Lin Songtian a dat asigurări că ţara sa va continua să trimită experţi medicali pentru a contribui la pregătirea personalului medical local şi va elabora un plan pe termen lung privind cooperarea între China şi Africa în materie de sănătate publică. În plus, Beijingul va dona 6 miliarde de dolari Fondului ONU de răspuns la Ebola, a menţionat responsabilul chinez.

Pe de altă parte, mai multe ţări au luat măsuri de protecţie pentru a contracara apariţia unor cazuri de febră hemoragică pe teritoriul lor. Cele mai radicale măsuri de până acum vin din partea Canadei şi Australiei, ţări care au decis să îşi închidă frontierele în încercarea de a sta departe de virusul febrei hemoragice. Canada a suspendat eliberarea vizelor pentru cetăţenii din ţările afectate de epidemie şi chiar pentru persoanele care s-au deplasat acolo în ultimele trei luni, după cum a anunţat guvernul de la Ottawa.

Elveţia şi-a anunţat decizia de a nu trimite înapoi solicitanţii de azil din Sierra Leone, Guineea şi Liberia. Solicitanţii a căror cerere de azil a fost refuzată îşi pot amâna termenul limită pentru plecarea lor dacă vor cere. De asemenea, prelucrarea cererilor de azil din aceste trei ţări este suspendată.

Fonduri în lupta împotriva Ebola

În contextul agravării epidemiei, UE s-a angajat până acum să deblocheze peste un miliard de euro pentru lupta împotriva Ebola, din care Comisia a pus la dispoziţie 373 de milioane de euro. În plus, Uniunea Europeană a alocat suplimentar 280 de milioane de euro pentru producerea unui vaccin împotriva virusului Ebola, relevă comunicat al Comisiei Europene. ‘Aceşti bani vor merge spre crearea de noi vaccinuri şi medicamente menite să ajute la salvarea de vieţi omeneşti din întreaga lume’, se precizează în comunicat.

În plus, UE a demarat tot la începutul lunii decembrie cea mai amplă operaţiune pentru transportarea de ajutor material ţărilor afectate de virusul Ebola şi a numit un coordonator european pentru combaterea epidemiei în persoana cipriotului Christos Stylianidis, comisar european pentru ajutor umanitar şi gestionarea crizelor, care şi-a început activitatea de la 1 noiembrie.

La rândul său, preşedintele Barack Obama a cerut la începutul lunii decembrie Congresului american deblocarea unui fond de urgenţă de circa 6 miliarde de dolari pentru combaterea epidemiei Ebola în vestul Africii şi gestionarea riscurilor în Statele Unite. ‘Putem învinge Ebola fără finanţare suplimentară’, a declarat el în timpul unei vizite la sediul institutelor americane de sănătate /NIH/ din Bethesda, la periferia Washingtonului.’Dacă vrem ca şi alte ţări să continue să se mobilizeze, trebuie în primul rând ca noi să continuăm’, a adăugat el, reamintind că circa 3.000 de americani, civili şi militari, sunt acum desfăşuraţi pe teren în Africa de vest, în principal în Liberia.

Impactul economic

Costul epidemiei de febră hemoragică Ebola asupra economiei Africii Sub-Sahariene este posibil să fie unul de ordinul a 3-4 miliarde de dolari, şi nu de 32 de miliarde de dolari aşa cum susţinea un scenariu pesimist, potrivit economistului-şef al Băncii Mondiale pentru Africa, Francisco Ferreira. ‘Riscul celui mai grav impact economic al epidemiei de Ebola s-a redus datorită succesului măsurilor de control adoptate în unele ţări’, a explicat recent Francisco Ferreira, după ce, în luna octombrie, Banca Mondială avertizase că, în cazul în care epidemia de Ebola se va răspândi dincolo de Guineea, Sierra Leone şi Liberia, costul potenţial pentru economia Africii ar putea să se ridice la câteva zeci de miliarde de dolari.