Echipele ANAR au umplut mii de saci de nisip şi au pregătit utilajele de intervenţie. Debitul maxim al Dunării ar putea atinge 8.000 mc/s, dar nu va depăşi 9.000 mc/s, în zilele următoare

27 09. 2024
apele romane

„Formaţiile de intervenţie rapidă de la Apele Române Olt, Apele Române Argeş-Vedea, Apele Române Buzău-Ialomiţa au umplut mii de saci de nisip şi au pregătit utilajele de intervenţie. La Islaz-Moldoveni, în judeţul Teleorman, s-a realizat un dig mobil care are rol de închidere a breşei formate anterior din cauza efectului de remu (Dunărea intră pe cursul Oltului)”, precizează specialiştii.

De asemenea, atenţia şi monitorizarea este strictă pentru bazinele aferente Apele Române Prut – Bârlad şi Apele Române Siret, în bazinele hidrografice:: Bahlui – bazin superior şi afluenţi bazin mijlociu şi inferior (judeţul Iaşi), Bârlad – pe afluenţii mici aferenţi sectorului din aval de staţia hidrometrică Vaslui (judeţele: Vaslui, Iaşi şi Galaţi); Prut – afluenţii aferenţi sectorului aval confluenţă cu râul Jijia (judeţele: Iaşi, Vaslui şi Galaţi); Siret – afluenţii de stânga aferenţi sectorului din aval de Lungoci (judeţul Galaţi).

„Având în vedere caracterul excepţional al inundaţiilor-fulger (de peste 200 l/mp) care au avut loc în judeţele Galaţi şi Vaslui, echipa de ingineri de la Apele Române a identificat un portofoliu de investiţii necesare care trebuie dezvoltate cu prioritate în judeţul Galaţi şi Vaslui. Investiţiile au scopul de a scoate de sub efectul inundaţiilor zonele afectate şi arealul acestora. Mai exact, este vorba despre nouă acumulări nepermanente în judeţul Galaţi şi două acumulări nepermanente în judeţul Vaslui şi în jur de 230 de km de amenajări ale albiei constând în regularizări şi îndiguiri. Valorile estimate la momentul actual necesare pentru promovarea şi realizarea acestor lucrări hidrotehnice se ridică în jurul valorii de 372 milioane de euro. (…) un rol esenţial pentru reducerea riscului la inundaţii în bazinele hidrografice afectate îl au amenajările complexe, conexe lucrărilor de amenajare a cursurilor de apă care constau în lucrări de împădurire, combaterea eroziunii solului şi amenajări de torenţi, lucrări aflate în responsabilitatea altor instituţii (autorităţi) competente. Soluţiile tehnice pentru aceste lucrări vor fi definitivate în cadrul documentaţiilor tehnico-economice care vor fi elaborate”, notează ANAR.

Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor (INHGA) a emis, vineri, avertizări Cod portocaliu şi Cod galben, valabile pe râuri din mai multe judeţe. Codul galben vizează râurile din judeţele Maramureş, Satu Mare, Bistriţa-Năsăud, Bihor, Cluj, Sălaj, Hunedoara, Arad, Sibiu, Alba Caraş Severin, Gorj, Harghita, Covasna, Braşov, Vâlcea, Argeş, Olt, Dolj, Teleorman, Dâmboviţa, Giurgiu, Ilfov, Prahova, Ialomiţa, Buzău, Vrancea, Neamţ, Bacău, Iaşi, Vaslui, Galaţi, Tulcea şi Constanţa.

De asemenea, de duminică dimineaţa, o avertizare Cod portocaliu de viituri vizează râuri din judeţele Vâlcea, Gorj, Argeş, Olt, Dolj, Teleorman, Dâmboviţa, Giurgiu, Ilfov, Ialomiţa, Prahova, Iaşi, Vaslui şi Galaţi.

Debitul maxim al Dunării ar putea atinge 8.000 mc/s,dar nu va depăşi 9.000 mc/s, în zilele următoare

Valoarea maximă estimată a debitului Dunării ar putea atinge 8.000 mc/s, dar nu va depăşi 9.000 mc/s, au informat specialiştii Institutului Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor (INHGA), în cadrul şedinţei Comitetului ministerial pentru situaţii de urgenţă (CMSU), organizate vineri la Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor (MMAP).

„În ceea ce priveşte Dunărea, hidrologii au informat că se menţine prognoza emisă ieri (joi, 26 septembrie, n.r.), cu valoare maximă aşteptată pe data de 1 octombrie, de 7.600 mc/s, maxim care se va menţine, probabil, şi pe data de 2 octombrie. În cazul în care vor fi precipitaţii importante în zona afluenţilor Dunării, din Serbia, este posibil să se atingă un debit maxim al Dunării 7.800-8.000 mc/s. De asemenea, pe sectorul românesc, ca urmare a precipitaţiilor care se vor înregistra în zilele următoare, hidrologii estimează că debitul nu va depăşi 9.000 mc/s”, se arată într-un comunicat de presă al MMAP, transmis AGERPRES.

Potrivit sursei citate, şedinţa extraordinară a CMSU a fost organizată ca urmare a avertizărilor meteorologice de Cod galben şi Cod portocaliu, emise de Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM), dar şi a avertizării hidrologice realizată de Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor (INHGA).

„Buna funcţionare a dispeceratelor este vitală şi ne poate ajuta să câştigăm acele minute importante pentru a acţiona. Este, de asemenea, foarte important să monitorizăm din teren evoluţia debitelor pentru a fi evitată, astfel, orice întârziere în comunicarea informaţiilor, iar prevenţia pentru localităţile din avalul cursurilor de apă trebuie să fie întărită şi orice modificare a debitelor trebuie comunicată imediat autorităţilor”, a spus ministrul Mediului, Mircea Fechet, prezent la discuţii, potrivit comunicatului citat.

Ministrul de resort a solicitat, totodată, o atenţie deosebită pentru zona Galaţi, afectată recent de inundaţii, deoarece acolo albiile sunt colmatate, şi a solicitat servicii de permanenţă şi pentru bazinul hidrografic al Siretului şi Prut Bârlad. De asemenea, Mircea Fechet a solicitat verificarea punerii în siguranţă a amenajărilor hidrotehnice şi a acumulărilor de pe cursurile de apă vizate de avertizarea hidrologică. Hidroelectrica a dat asigurări privind funcţionarea tuturor descărcătorilor hidraulici ai amenajărilor de pe cursurile de apă vizate de avertizările hidrologice.

La rândul lor, reprezentanţii Administraţiei Naţionale „Apele Române” (ANAR) au informat că pentru aceste zone au fost deja suplimentate materialele de intervenţie şi au fost deplasate buldozere şi excavatoare, astfel încât să nu existe probleme din cauza colmatărilor.

În plus, aceştia au transmis faptul că a fost finalizată linia de apărare provizorie cu panouri de aluminiu, în zona localităţii Islaz, la confluenţa râului Olt cu Dunărea şi că au fost continuate lucrările de consolidare pe sectoarele de dig Stelnica – Borduşani, Ciocăneşti şi Borcea. În ceea ce priveşte evoluţia debitului Dunării, specialiştii ANAR estimează că nu vor fi niciun fel de probleme.

În context, reprezentanţii Hidroelectrica au precizat că acumulările gestionate sunt pregolite şi că există rezerve pentru preluarea debitelor suplimentare sau a viiturilor.

Pe fondul acestor informaţii, se recomandă turiştilor să evite deplasările în zonele aflate sub avertizare hidrometeorologică şi să fie atenţi la sfaturile autorităţilor. De asemenea, autorităţile publice locale trebuie să fie în legătură cu operatorii apă-canal din zonele afectate, deoarece cantităţile mari de precipitaţii pot conduce la incapacitatea canalizărilor de a prelua aceste cantităţi de apă.