Instituţia estimează un avans al PIB-ului Franţei de 0,3% în primele trei luni din acest an, comparativ cu trimestrul patru din 2019, când a doua economie a zonei euro s-a contractat cu 0,1%.
Declinul i-a surprins pe analişti şi pe oficialii Băncii Centrale a Franţei, care se aşteptau la o creştere a economiei de 0,2% în ultimele trei luni din 2019.
Companiile au preferat mai degrabă să-şi reducă stocurile decât să producă mai multe bunuri. Analizele noastre arată că este o încetinire temporară şi economia va reveni pe creştere, urmând să înregistreze un avans de aproximativ 0,3% pe ansamblul acestui an, a declarat guvernatorul Băncii Centrale a Franţei, Francois Villeroy de Galhau.
El a adăugat că economia franceză ar urma să beneficieze de pe urma scăderii şomajului, a creşterii veniturilor şi a majorării investiţiilor corporaţiilor.
Încrederea în industrie a fost stabilă în ianuarie, situându-se la acelaşi nivel ca în decembrie, la 96 de puncte, se arată într-un raport lunar al Băncii Franţei publicat luni.
Companiile au raportat o scădere a producţiei luna trecută, din cauza grevelor, în special în domeniul aeronautic, al producerii de maşini şi al echipamentelor electrice, care depind de lanţuri complexe de furnizare.
În schimb, sectorul serviciilor a raportat o creştere în ianuarie, comparativ cu decembrie.
Începând din data de 5 decembrie, în Franţa au avut loc proteste de amploare faţă de reforma sistemului de pensii. Sindicatele din transporturile publice cer Guvernului francez să reanalizeze sau să retragă planul de unificare a regimurilor de pensii. Totodată, ele sunt nemulţumite de decizia Guvernului de a creşte vârsta minimă de pensionare la 64 de ani începând din 2027.