Economia Franţei va reveni la nivelul de dinaintea pandemiei până în primul trimestru din 2022 (Bruno Le Maire)

07 06. 2021
eiffel_tower_paris_france_19_51354600

Majorarea cheltuielilor şi a investiţiilor pun bazele redresării economiei, a apreciat oficialul francez.

Le Maire, care şi-a reafirmat ţinta privind un avans de 5% al economiei Franţei anul acesta, a declarat că recentul avans al plăţilor cu cardurile de credit, al rezervărilor de vacanţe şi avântul achiziţiilor de haine arată că Franţa revine rapid pe creştere. Şi guvernatorul Băncii Franţei, Francois Villeroy de Galhau, să aşteaptă la o creştere cu 5% în acest an, în pofida incertitudinii create de pandemie, scrie Agerpres.

Datoria Franţei, care a crescut semnificativ în timpul pandemiei în urma finanţării măsurilor de sprijin, ar trebui să înceapă să se stabilizeze în 2025 şi apoi să scadă, a explicat ministrul de Finanţe. Acesta se aşteaptă ca deficitul public să fie sub 3% din PIB în 2027.

Autorităţile de la Paris estimează că deficitul public al Franţei va continua să crească şi în acest an, pentru a ajunge la un nivel fără precedent de 9,4% din PIB, ca urmare a noilor cheltuieli angajate pentru a face faţă pandemiei.

Conform estimărilor iniţiale, deficitul public pentru 2021 era prevăzut la 8,5% din PIB, însă, la începutul lunii aprilie, a fost revizuit în sus, la 9% din PIB.

În paralel, datoria publică a Franţei va urca la 117,2% din PIB în acest an, de la 115,1% din PIB anul trecut.

Conform datelor publicate luna trecută de Institutul Naţional de Statistică (Insee), declinul PIB-ului Franţei în 2020 a fost de 8%, în timp ce deficitul public s-a situat la 9,2% din PIB anul trecut.

Uniunea Europeană a suspendat, în luna martie a anului trecut, aplicarea regulilor din Pactul de stabilitate şi creştere. Printre obligaţiile pe care statele membre UE nu mai trebuie să le respecte în prezent se numără şi faimoasa regulă care cere ca deficitul public să nu depăşească 3% din Produsul Intern Brut, precum şi obligaţia de a menţine datoria publică sub pragul de 60% din PIB.

După suspendarea regulilor de disciplină bugetară, statele membre au anunţat cheltuieli publice în valoare de miliarde de euro pentru a ajuta sistemele de sănătate şi a susţine economiile, companiile şi piaţa muncii să facă faţă impactului pandemiei de coronavirus.