Conform datelor revizuite, PIB-ul ajustat sezonier a crescut în majoritatea statelor membre UE, singurele scăderi fiind înregistrate în Danemarca (minus 1,8%), Estonia (minus 0,5%) şi Ţările de Jos (minus 0,1%).
Statele membre cu cel mai puternic avans al Produsului Intern Brut în primele trei luni ale acestui an, comparativ cu trimestrul anterior, au fost: Malta (1,3%), Cipru (1,2%) şi Croaţia (1%). Economia României a înregistrat o evoluţie uşor peste media europeană, cu un avans a PIB-ului de 0,4% în primele trei luni ale anului, după o contracţie de 0,6% în ultimele trei luni ale anului trecut.
Comparativ cu primul trimestru al anului trecut, PIB-ul ajustat sezonier a crescut cu 0,4% în zona euro şi cu 0,5% în UE în primele trei luni ale acestui an. Şi în acest caz, statele membre cu cel mai puternic avans al PIB-ului au fost Malta (4,6%), Croaţia (3,9%) şi Cipru (3,4%). În cazul României, Produsul Intern Brut a înregistrat o creştere de 1,8% în ritm anual în primele trei luni ale anului, după un avans de 1,1% în ultimele trei luni ale anului trecut.
Datele Eurostat sunt similare cu cele anunţate anterior de Institutul Naţional de Statistică (INS), care a revizuit în jos creşterea economică a României din primele trei luni ale acestui an, la 0,4%, de la 0,5% cât estima anterior, iar faţă de acelaşi trimestru din 2023, PIB-ul a înregistrat o creştere cu 0,1% pe seria brută şi cu 1,8% pe seria ajustată sezonier.
Produsul Intern Brut – date ajustate sezonier – estimat pentru trimestrul I 2024 a fost de 416,318 miliarde lei preţuri curente, în creştere – în termeni reali – cu 0,4% faţă de trimestrul IV 2023 şi în creştere cu 1,8% faţă de trimestrul I 2023. Pe serie brută, PIB-ul estimat pentru trimestrul I 2024 a fost de 339,404 miliarde de lei preţuri curente, în creştere – în termeni reali – cu 0,1 % faţă de trimestrul I 2023.
Potrivit datelor INS, la creşterea PIB, în trimestrul I 2024 faţă de trimestrul I 2023, au contribuit în mod deosebit următoarele ramuri: informaţiile şi comunicaţiile (+0,2%), cu o pondere de 8,9% la formarea PIB şi care au înregistrat o creştere a volumului de activitate cu 2%; activităţile de spectacole, culturale şi recreative; reparaţii de produse de uz casnic şi alte servicii (+0,2%), cu o pondere de 2,6% la formarea PIB şi care au înregistrat o creştere a volumului de activitate cu 7%; administraţia publică şi apărarea; asigurările sociale din sistemul public; învăţământul; sănătatea şi asistenţa socială (+0,1%), cu o pondere de 15% la formarea PIB şi care au înregistrat o creştere a volumului de activitate cu 0,9%; impozitele nete pe produs (+0,6%), cu o pondere de 8,3% la formarea PIB şi care au înregistrat o creştere a volumului lor cu 6%.
O contribuţie negativă la creşterea PIB a înregistrat-o industria (-0,2%), cu o pondere de 18,3% la formarea PIB şi care a înregistrat o scădere a volumului de activitate cu 1,1%.