Economia României a crescut cu 13% în al doilea trimestru din 2021, faţă de perioada similară din 2020. Creşterea la şase luni a fost de 6,2%

În primul semestru al acestui an, Produsul Intern Brut a crescut cu 6,5% pe seria brută şi cu 6,2% pe seria ajustată sezonier, comparativ cu aceeaşi perioadă din 2020, scrie Agerpres.

Produsul Intern Brut – date ajustate sezonier – estimat pentru trimestrul II 2021 a fost de 288,904 miliarde de lei preţuri curente, în creştere – în termeni reali – cu 1,8% faţă de trimestrul I 2021 şi cu 13,6% faţă de trimestrul II 2020. Produsul intern brut estimat pentru semestrul I 2021 a fost de 572,215 miliarde de lei preţuri curente, în creştere – în termeni reali – cu 6,2% faţă de semestrul I 2020, se arată în comunicatul INS.

Pe serie brută, Produsul Intern Brut estimat pentru trimestrul II 2021 a fost de 268,792 miliarde de lei preţuri curente, în creştere – în termeni reali – cu 13% faţă de trimestrul II 2020, în timp ce PIB-ul pentru semestrul I 2021 a depăşit 493,843 miliarde de lei preţuri curente, înregistrând un avans – în termeni reali – cu 6,5% faţă de semestrul I 2020.

Pe categorii de resurse, INS menţionează că la creşterea PIB, în semestrul I 2021 faţă de semestrul I 2020, au contribuit aproape toate ramurile economiei, contribuţii pozitive mai importante având următoarele ramuri: industria (+1,9%), cu o pondere de 19,2% la formarea PIB şi al cărei volum de activitate s-a majorat cu 10,4%; comerţul cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor; transport şi depozitare; hoteluri şi restaurante (+2,0%), cu o pondere de 20,3% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 10,2%; informaţiile şi comunicaţiile (+1,1%), cu o pondere de 7,9% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 14,1%.

Impozitele nete pe produs, cu o pondere de 10,3% la formarea PIB, au contribuit cu +0,9% la creşterea PIB, volumul lor majorându-se cu 10,2%.

Din punctul de vedere al utilizării PIB, creşterea s-a datorat, în principal, cheltuielilor pentru consumul final al gospodăriilor populaţiei, al cărei volum s-a majorat cu 5,4%, contribuind cu +3,4% la creşterea PIB şi formării brute de capital fix, al cărei volum s-a majorat cu 11,9%, contribuind cu +2,6% la creşterea PIB.

INS precizează că o contribuţie negativă la scăderea PIB a avut-o exportul net (-2,3%), consecinţă a creşterii cu 16,8% a volumului exporturilor de bunuri şi servicii corelată cu o creştere mai mare a volumului importurilor de bunuri şi servicii, cu 20%.

Potrivit INS, datele privind PIB-ul nu au fost modificate în urma revizuirii estimărilor pentru trimestrul II 2021, faţă de varianta „semnal” publicate în data de 17 august 2021, în timp ce seriile ajustate sezonier se recalculează trimestrial în conformitate cu practica europeană.

În previziunile economice de vară, publicate pe 7 iulie, Comisia Europeană (CE) estima că economia României va creşte cu 7,4% în 2021 şi cu 4,9% în 2022, după ce în luna mai avansul era de 5,1% anul acesta şi de 4,9% anul viitor.

Experţii Fondului Monetar Internaţional (FMI) estimau pentru acest an o redresare economică puternică în România, cu un avans al Produsului Intern Brut real de 7 procente, precizând, însă, că riscul principal de nerealizare a acestei prognoze este cel al unor schimbări negative neaşteptate în evoluţia pandemiei, potrivit unui raport al FMI publicat la finele lunii august.

De asemenea, Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) şi-a îmbunătăţit în mod semnificativ estimările privind evoluţia economică a României în 2021, prognozând o creştere de 6% în acest an, faţă de un avans de 3% cât estima în luna septembrie a anului trecut, conform raportului publicat la finele lunii iunie de instituţia financiară internaţională.

Nu în ultimul rând, Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză (CNSP) a revizuit în creştere la 7% estimarea privind avansul Produsului Intern Brut (PIB) în 2021, la 1.174,9 miliarde de lei, se arăta în prognoza de vară publicată în luna august 2021.

Creşterea PIB a României este sub media europeană

Produsul Intern Brut al zonei euro a înregistrat o creştere peste aşteptări de 2,2% în trimestrul al doilea al acestui an comparativ cu primul trimestru, iar în Uniunea Europeană PIB-ul a crescut cu 2,1%, în condiţiile în care doar două state membre au înregistrat o contracţie a economiei, arată datele publicate marţi de Eurostat.

Comparativ, în primul trimestru al acestui an, Produsul Intern Brut a scăzut cu 0,3% în zona euro şi cu 0,1% în Uniunea Europeană.

În ritm anual, PIB-ul ajustat sezonier a crescut cu 14,3% în zona euro şi cu 13,8% în Uniunea Europeană în al doilea trimestru al acestui an, după un declin de 1,2% în primul trimestru în ambele cazuri.

România se numără printre statele membre care au înregistrat un avans al PIB-ului de la un trimestru la altul, dar creşterea sa de 1,8% este sub media UE. Ţările membre cu cel mai puternic avans al PIB-ului sunt Irlanda (6,3%), Portugalia (4,9%), Letonia (4,4%) şi Estonia (4,3%). O scădere a economiei a fost înregistrată doar în Malta (minus 0,5%) şi Croaţia (minus 0,2%).

Tot marţi, Eurostat a anunţat că numărul persoanelor ocupate a crescut cu 0,7% atât în zona euro cât şi în Uniunea Europeană, în al doilea trimestru al acestui an comparativ cu trimestrul precedent. Aceasta după ce în primele trei luni ale acestui an, ocuparea a scăzut cu 0,2% atât în zona euro cât şi în UE.

În al doilea trimestru al acestui an, ţările membre cu cea mai puternică creştere a ocupării au fost Letonia (5,7%), Grecia (2,8%), Danemarca şi Portugalia (ambele cu 1,9%), urmate de Austria, Italia şi România. Singurele scăderi au fost înregistrate în Estonia (minus 1,1%) şi Spania (minus 0,9%).

Eurostat estimează că în al doilea trimestru din 2021 erau 207,5 milioane persoane ocupate în Uniunea Europeană, din care 159 de milioane în zona euro.