Economia României a pierdut peste 11,5 milioane de euro din cauza accidentelor de muncă din anul 2016

În 2016, economia ţării noastre a pierdut peste 11,5 milioane de euro din cauza accidentelor de muncă, arată o statistică a firmei Eurofin Consult, care se bazează pe date oficiale. În această sumă nu sunt însă incluse costurile tratamentelor şi intervențiilor chirurgicale suferite de angajaţi, întârzierile de producție și penalitățile pentru livrările amânate, răspunderea penală a angajatorului, contravaloarea produselor sau materialelor distruse, publicitatea negativă a brandului de angajator. "Sumele ar fi fost, în aceste condiții, de cel puțin opt - nouă ori mai mari", spune Daniel Milicescu, expert în Securitate și Protecția Muncii. Milicescu adaugă că ţara noastră e încă departe de o cultură a protecției angajatului, realitate confirmată de cifre. Legislația pune accent în acest moment mai mult pe "producția de hârtii" și mai puțin pe acțiuni consistente de prevenție, spune expertul citat. 
Cristina Şomănescu - mie, 03 oct. 2018, 07:42
Economia României a pierdut peste 11,5 milioane de euro din cauza accidentelor de muncă din anul 2016

În anul 2016, economia României a pierdut circa 52 de milioane de lei din cauza accidentelor de muncă, arată o statistică a firmei Eurofin Consult. În această sumă nu sunt însă incluse costurile tratamentelor medicale, întârzierile de producție sau recrutarea și formarea de salariați noi, au spus oficialii Eurofin Consult.

„Cercetarea noastră s-a raportat la ultima statistică europeană disponibilă din domeniu, conform căreia România a înregistrat la nivelul anului 2016 un număr total de 4.424 accidente de muncă. Luând în calcul costul mediu lunar al forței de muncă, în valoare de 3.493 lei pe salariat, conform datelor furnizate de Institutul Național de Statistică, am determinat o medie a costurilor legate de concediul medical, plus contravaloarea zilelor de muncă pierdute, a celor aferente unui număr minim de zile de spitalizare, a costurilor ce implică cercetarea accidentului (HR, personal juridic, personal specializat în sănătatea și securitatea în muncă) și amenda minimă care se aplică, conform legislației în vigoare în astfel de situații. Am ajuns, astfel, la o sumă totală de peste 11,5 milioane de euro, fără a lua în calcul tratamentele, medicația sau intervențiile chirurgicale, întârzierile de producție și penalitățile pentru livrările amânate, răspunderea penală a angajatorului, contravaloarea produselor sau materialelor distruse, nemaivorbind de scăderea moralului salariaților companiei – cu impact direct în productivitate și calitate, creșterea turnover-ului de personal sau publicitatea negativă a brandului de angajator. Sumele ar fi fost, în aceste condiții, de cel puțin opt – nouă ori mai mari”, a explicat Daniel Milicescu, expert în Securitate și Protecția Muncii.

Costul mediu lunar al forței de muncă în anul 2016 3.493 lei per salariat
Medie concediu medical – 15 zile – 66.360 zile de muncă pierdute 10.803.484 lei
Medie spitalizare 4 zile – 4 x 450 lei cazare spital/1 zi  x 4.424 7.963.200 lei
Costuri cu înlocuirea forței de muncă, ore suplimentare 10.803.484 lei
Costuri cu avocații (calculat doar pentru accidentele mortale) – 214 accidente x medie de 5.000 euro/caz 4.975.500 lei
Costuri cu cercetarea accidentului (HR, legal, SSM) medie 10 zile x 4.424 8.443.533 lei
Amenzi (suma minimă) – 2000 x 4.424 8.848.000 lei
Total 51.837.201 lei

Sursă informaţii tabel şi calcule: Eurofin Consult.

Sectoarele economiei naționale cu cele mai multe accidente de muncă sunt: comerț cu amănuntul, fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor și semiremorcilor, transporturi terestre și transporturi prin conducte, construcții de clădiri, silvicultură și exploatare forestieră, la ultimele trei categorii înregistrându-se și cele mai multe accidente mortale, potrivit celor mai recente date centralizate de Ministerul Muncii.
Municipiul București, Brașov, Constanța și Sibiu sunt județele cu cele mai multe accidente de muncă, arată statisticile Ministerului de resort.

„Cred că este momentul ca statul român să vină cu soluții concrete pentru încurajarea politicilor active în domeniul sănătăţii și securităţii în muncă (SSM), deoarece suntem încă departe de o cultură a protecției angajatului, realitate confirmată de cifre. Legislația pune accent în acest moment mai mult pe „producția de hârtii” și mai puțin pe acțiuni consistente de prevenție. Pentru o frmă cu doi – trei angajați, completarea fișelor nu este o problemă relevantă, dar pentru angajatorii care au 5.000 de angajați devine o problemă reală. Dacă luăm în calcul și fișele de instruire în domeniul situațiilor de urgență, pe lângă cele de SSM, se adună deja 10.000 de fișe. Durata minimă de completare este de 45 de secunde, rezultă 125 de ore. Dacă luăm în calcul un calendar de instruiri trimestriale (patru instruiri pe an), ajungem la 500 de ore de muncă pe an doar pentru completarea fișelor. Prin urmare, un angajat ar trebui să muncească aproape trei luni dintr-un an doar pentru aceste hârtii. Dacă luăm în calcul un salariu net de 3.000 de lei, atunci doar costurile salariale directe sunt de aproape 16.000 lei. În plus, în România, legislația din domeniul SSM nu este conectată cu sistemul de asigurări de sănătate, o companie cu niciun accident de muncă plătind aceeași sumă ca o companie care înregistrează astfel de incidente”, a explicat Daniel Milicescu.

Eurofin Consult este o societate românească cu peste 13 ani experienţă în domeniul sănătății și securității în muncă.

Te-ar mai putea interesa și
Honda și Nissan vor forma un holding care va deveni al treilea mare producător auto mondial
Honda și Nissan vor forma un holding care va deveni al treilea mare producător auto mondial
Honda Motor Co și Nissan Motors Co au anunțat astăzi oficial semnarea unui memorandum (MOU) care precede negocieri pentru o integrare comercială completă între cele două companii prin......
Program de guvernare la Digitalizare: transformare digitală a școlilor, a IMM-urilor, debirocratizare, prevenirea dezinformării, conectarea românilor din diaspora, Hub de hidrogen
Program de guvernare la Digitalizare: transformare digitală a școlilor, a IMM-urilor, debirocratizare, prevenirea dezinformării, ...
Digitalizarea administrației, a IMM-urilor, a școlilor din mediul rural, dar și a universităților, conectarea românilor ...
Program de guvernare PNL-PSD-minorități: 1.000 de lei lunar pentru angajatorii din domeniul agricol și industria alimentară
Program de guvernare PNL-PSD-minorități: 1.000 de lei lunar pentru angajatorii din domeniul agricol și industria alimentară
PSD-PNL-minorități și-a propus în programul de guvernare să sprijine angajarea și instalarea tinerilor în agricultură ...
Ce spune programul de guvernare PSD-PNL-UDMR la capitolul “Energie”
Ce spune programul de guvernare PSD-PNL-UDMR la capitolul “Energie”
Programul de guvernare al noului Executiv pe sectorul de energie, care va beneficia în continuare de un minister dedicat ...