Economiile mature „cheamă la matcă” investiţiile din ţările emergente. Totuşi, cursul nu va depăşi pragul de 4,6 lei/ euro

Leul a dat tonul deprecierilor pentru monedele din ţările emergente la mijlocul săptămânii trecute. De ieri, toată lumea a intrat în horă. Perspectiva ca FED să crească dobânda de politică monetară cu 0,25% chiar de mâine (probabilitate de aproximariv 100% anunţată de analişti) şi perspectiva ca Banca Centrală Europeană să majoreze dobânzile înainte de finalizarea programului de relaxare cantitativă, perspectivele inflaţioniste îmbunătăţite, aşteptata întâlnire a G20 şi chiar tensiunile diplomatice dintre Turcia şi diverse state UE sunt principalele motive care i-au determinat de investitori să îşi reconsidere plasamentele. Ţările emergente au oferit un oarecare profit atunci când ofereau dobânzi înalte însoţite de un risc mediu. Acum însă, perspectivele de a avea un profit rezonabil cu risc zero bate orice apetit al riscului. Aşa că banii investitorilor pleacă în ritm alert din ţările emergente îndreptându-se către pieţe echilibrate şi lăsând în urma lor deprecieri la zlot, forinţ sau leu.

Banca Naţională a României (BNR) a anunţat pentru azi un curs de referinţă de 4,5538 lei/euro, 4,2673 lei/dolar, 4,2343 lei/franc elveţian. Euro atinge maximul ultimilor patru ani şi cinci luni. Şi celelalte monede din regiune s-au depreciat în ultimele zile în raport cu euro, însă nu au atins minime istorice, aşa cum s-a întâmplat în cazul leului. În Polonia, cursul zlotului a crescut, pe piaţa interbancară, de la 4,3060 zloţi/euro pe 6 martie la 4,3379 zloţi/euro în 10 martie, nivel la care s-a menţinut şi luni. În Ungaria, euro s-a apreciat de la 309 forinţi în 3 martie la 312 forinţi la sfârşitul săptămânii trecute, iar luni s-a stabilizat.

Moneda euro s-a apreciat moderat săptămâna trecută, datorită evoluţiei pozitive a datelor macroeconomice din zona euro. Inflaţia a ajuns la 2%, trecând peste ţinta Băncii Centrale Europene pentru prima dată de la criză. Nivelul considerat sănătos al inflaţiei este interpretat de unii economişti şi investitori drept un semnal că revenirea economiei şi-ar fi intrat în drepturi în Europa. Preşedintele BCE, Mario Draghi, a declarat joi, după şedinţa de politică monetară a instituţiei, că riscurile pentru perspectiva economică a zonei euro devin tot mai echilibrate. Oficialul a adoptat astfel o poziţie puţin mai optimistă faţă de lunile anterioare. Mai mult, mai multe surse citate de Reuters au declarat că Banca Centrală Europeană a luat în discuţie posibilitatea majorării dobânzilor înainte de finalul programului său de relaxare cantitativă.

Dar, toţi ochii sunt acum îndreptaţi spre Statele Unite. Decizia de politică monetară a Rezervei Federale a Statelor Unite, aşteptată miercuri, ar putea declanşa un nou raliu al dolarului faţă de principalele monede. ”Analiştii financiari dau ca 100% probabilitatea ca FED să crească mai rapid dobânda, context în care monedele din ţările emergente au început să se deprecieze. Este clar că aceste aşteptări pun presiuni pe cursul de schimb, costul finanţării statului şi în curând pe creşterea dobânzilor, a Robor-ului mai exact”, spune Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal şi economist şef al Raiffeisen Bank. Cu toate acestea, Şeful Consiliului Fiscal precizează că deprecierea din ultimele zile a leului este una destul de redusă pentru amplitudinea unei pieţe financiare, de sub 0,5%, ceea ce nu îngrijorează. Previziunile Raiffeisen Bank merg în continuare pe un euro cotat în jurul valorii de 4,5 lei în perioada următoare. Mai mult, Dumitru spune că date fiind ultimele rate de inflaţie şi proiecţiile viitoare, ne aşteptăm ca în a doua parte a anului România să se confrunte şi ea cu creşteri de dobândă.

Ultimul raport de analiză al ING Bank apreciază că “ceva presiuni în sus ar putea veni pe fondul unor noi îngrijorări geopolitice. În  SUA vom avea o şedinţă de politică monetară a FED miercuri, de la care şi noi, şi piaţa, ne aşteptăm să aducă majorarea dobânzii cu 0,25 puncte procentuale şi credem într-o retorica echilibrată apoi”. ING Bank subliniază că săptămâna aceasta este şi cea în care am putea vedea şi ceva detalii cu privire la planul de reformă fiscală al preşedintelui SUA, urmată la finalul săptămânii de  o întâlnire a miniştrilor de finanţe ai G20 “(până acum, există ceva indicii cu privire la temperarea retoricii favorabile protecţionismului, ceea ce ar fi pozitiv pentru apetitul de risc)”, precizează buletinul de analiză emis de ING Bank.

În plus, avem alegerile din Olanda, declanşarea Brexitului şi tensiunile dimplomaţilor turci cu unele state europene. Mai avem şi condiţiile de pe plan intern unde, în ciuda faptului că săptămâna aceasta nu este promovat nici un eveniment major care ar putea influenţa cursul de schimb, proiectul noii legi a salarizării bugetarilor promovat de guvern arată că riscurile derapajelor fiscale rămân pe agendă (aspect negativ pentru activele denominate în lei).

În acest context, ING Bank avansează pentru această săptămână un interval de 4,52-4,56 lei pentru un euro, prevestind o săptămână volatilă pentru cursul de schimb, chiar dacă pentru semestrul I din 2017, previziunile băncii pe cursul de schimb rămân poziţionate în intervalul 4,49 – 4,54 lei pentru un euro. Recent, banca olandeză spunea că variaţiile leului nu vor sări de 4,6 lei pentru un euro într-un interval scurt de timp.