Odată cu închiderea magazinelor, restaurantelor, creşelor precum şi după anularea vacanţelor în numeroase ţări, mulţi consumatori europeni nu au altă alegere decât să ţină banii „la ciorap” în perioada izolării.
Cu siguranţă unele dintre gospodării au suferit o diminuare a veniturilor, în special cele care au fost lovite de şomajul parţial sau chiar şomajul complet.
Însă la nivel general, consumul gospodăriilor „a scăzut mai mult decât veniturile lor în ultimele două luni. A avut loc o economisire forţată, care s-a acumulat”, a explicat recent, guvernatorul Băncii Franţei, François Villeroy de Galhau. Această economisire forţată s-a adăugat unei alte economisiri, de data aceasta voluntară, plasată în rezerve de unele gospodării îngrijorate. „Chestiunea prioritară în rândul gospodăriilor este încrederea pentru ca gospodăriile să transforme aceste economii acumulate în consum şi deci în creştere”, a spus François Villeroy de Galhau, care a evaluat la aproximativ 60 de miliarde de euro economiile acumulate în Franţa în perioada carantinei.
În Germania, „o rată de economisire care să ajungă la 15% în al doilea trimestru nu mi se pare ceva nerealist”, a afirmat economistul băncii Commerzbank, Jorg Kramer. Potrivit calculelor sale, aceasta ar reprezenta aproximativ 30 de miliarde de euro economisite în plus în trimestrul al doilea al acestui an comparativ cu ultimul trimestru din 2019, când rata de economisire a fost de aproximativ 11%.
La scara Uniunii Europene, grupul german de asigurări Allianz estimează să surplusul de economii provocat de izolare ar putea să atingă suma colosală de 1.300 miliarde de euro în al doilea trimestru.
Consumată sau investită, această mană ar fi de natură să dea un impuls relansării economice în lunile următoare.
Cu toate acestea, consumul riscă să nu revină la nivelul de odinioară pentru o anumită perioadă, afirmă Thomas Pugh, analist la Capital Economics. „Multe persoane au suferit o diminuare a salariului, cumulată cu faptul că şomajul a crescut şi va rămâne la un nivel ridicat pentru o perioadă de timp, ceea ce va frâna evoluţia globală a veniturilor”, a explicat analistul.
„O mare majoritate a persoanelor vor avea nevoie de timp pentru a reveni la obiceiurile de consum pentru că le este teamă”, a declarat şi Jordi Fabregat, profesor de economie la şcoala de afaceri Esade din Spania.
Aceasta „nu trebuie să ne conducă la concluzia că aceste economii sunt inutile”, temperează Olivier Garnier, director general la biroul de studii şi relaţii internaţionale de la Banca Franţei. Potrivit acestuia, „economiile gospodăriilor vor finanţa, sub formă de depozite bancare, îndatorarea companiilor şi participă la menţinerea unor condiţii de credit favorabile”.
Ideal, o parte din aceste economii ar putea fi investită în acţiuni ceea ce ar ajuta la întărirea solidităţii financiare a companiilor.
Problema este că „acest comportament de economisire nu este ceva ce se schimbă în câteva luni. În SUA, în special via fondurile de pensii, există o cultură a pieţelor şi a acţiunilor care nu este aceeaşi cu cea din Europa”, subliniază Olivier Garnier.
În aceste condiţii, mai bine să nu ne aşteptăm prea mult de la economisire să relanseze economia. „Nu există soluţii miracol”, subliniază Nicolas Véron, cercetător la institutul Bruegel. „În toate ţările din lume, încrederea depinde înainte de orice de propagarea virusului. Primul parametru este cel sanitar”, adaugă Nicolas Véron.