Economiștii băncilor se pun de acord: BNR ține dobânda cheie pe loc tot anul 2023. Când ar putea începe să scadă ratele pentru creditele în lei?

„Nu se va modifica nimic pe zona evoluţiei dobânzii de politică monetară. Inflaţia este pe trend descendent şi se situează chiar la cele mai mici niveluri din regiune”, spune Adrian Codârlaşu, vicepreşedinte CFA România. El se aşteaptă ca noul indicativ al inflaţiei să scadă cu circa două puncte procentuale în luna aprilie 2023 faţă de aprilie 2022.

Banca Națională a României (BNR) va anunța cea mai recentă decizie privind rata dobânzii de politică monetară pe 10 mai 2023. Economiştii şefi din marile bănci comerciale se așteaptă ca rata cheie să rămână la 7,00%, fără nicio orientare în perspectivă. „Credem că va fi nevoie de o consolidare clară a tendinței dezinflaționiste actuale înainte ca banca centrală să ia următoarea decizie; ne așteptăm la o reducere în primul trimestru al anului viitor. Ratele reale pozitive (adică inflația sub rata cheie) ar putea fi declanșatorul acțiunii. Estimările noastre privind inflația indică faptul că acesta ar putea fi cazul în februarie-martie 2024, când inflația ar trebui să scadă sub 7,00%”, spune Valentin Tătaru, economist şef al ING Bank

„Vedem rata cheie stabilă la 7,00% pe parcursul anului 2023. Ne așteptăm ca BNR să mențină rata de politică monetară neschimbată la 7,00% în ședința Consiliului de Administrație din 10 mai, în conformitate cu consensul larg”, crede Ciprian Dascălu, economist şef al BCR.

El precizează că, Indicele Preţurilor de Consum din martie a scăzut semnificativ la 14,5% an/an, de la 15,5% an/an în februarie, deși a fost ușor peste prognoza Erste Bank și de consensul Bloomberg, ambele de 14,4% an/an. „Dezinflația a fost ajutată de marele efect de bază statistic, care ar trebui să joace un rol și mai important pentru IPC din aprilie, care ne așteptăm să scadă la
11,6% an/an. Inflația ajustată cu 20% a scăzut la 9,0% an/an în martie, de la 9,2% an/an anterior, confirmând că vârful inflației a rămas în urmă”, precizează Dascălu.

Inflația de bază a atins un vârf în februarie la 15,1% și a decelerat la 14,7% an/an în martie, cu 0,1pp sub nivelul preconizat de bănci. Se preconizează că inflația de bază va scădea mai lent decât cea globală în următoarele trimestre. „Comportamentul băncilor centrale din regiune’ (a se citi Polonia) este „relevant” în procesul de elaborare a politicii BNR. În condițiile în care se înregistrează un mare surplus de lichiditate pe piața monetară din România, instrumentul de politică relevant este facilitatea de depozit de 6,00%, care este sub rata cheie din Polonia de 6,75%. Prin urmare, ne așteptăm ca BNR să rămână în urma NBP în ceea ce privește reducerea ratelor și a creionului de primă reducere a ratei în România în trimestrul 3 din 2024″, apreciază Dascălu.

Este puțin probabil ca BNR să anunțe sfârșitul ciclului de înăsprire a politicii montare, având în vedere incertitudinea ridicată a previziunilor. BCR nu exclude o referire directă în comunicatul de presă la „disconfortul crescând al BNR” cu tendința de întărire a leului din ultimele luni.  Această apreciere a monedei naționale ca fost întâmpinată până acum de banca centrală  cu o politică mai relaxată privind lichiitățile, pentru a descuraja „carry trades” și intervențiile valutare.

„Vedem rata cheie neschimbată pe tot parcursul anului 2023. Gestionarea lichidităților, instrumentul de politică preferat al BNR, este probabil să fie utilizat în mod activ în trimestrele următoare, în funcție de cursul EUR/RON și de următoarele citiri ale inflației. Prin urmare, ratele dobânzilor de pe piața monetară în lei ar trebui să se tranzacționeze în cadrul coridorului facilităților permanente ale BNR de 6,00- 8,00% pe tot parcursul anului 2023”, spune Ciprian Dascălu în analiza sa macroeconomică de piaţă.