‘Până în 2015, ponderea veniturilor bugetare în PIB (Produsul Intern Brut) a rămas aproape la fel ca înainte de cota unică. Între timp datoria publică este de trei ori mai mare ca procent în PIB, iar datoria privată este mai mare’, a afirmat Andrei Rădulescu.
Potrivit economistului-şef al BT, introducerea cotei unice a determinat modificarea aşteptărilor la nivel de consum şi la nivel de investiţii.
‘Foarte multe firme străine au privit România ca pe o oază necucerită, în care fiscalitatea era foarte lejeră. Au venit în România, au investit, multe sunt proiecte megalomane, care şi astăzi sunt neperformante, au generat salarii mai mari pe piaţa muncii care s-au dus ulterior în şomaj, când a venit criza, au generat datorie, marea majoritate a populaţiei şi-a luat credit. S-au creat dezechilibre la care a contribuit modul în care au fost implementate măsurile fiscal-bugetare’, a apreciat reprezentantul BT.
Pe de altă parte, Andrei Rădulescu a atras atenţia asupra divergenţei dintre economia României şi zona euro în ceea ce priveşte dinamica ponderii în PIB a salariilor brute. Ponderea salariilor brute în PIB, în România, a scăzut cu aproape 10 puncte procentuale, după ce a început criza economică, a spus reprezentantul BT, care a adăugat că în România piaţa muncii este foarte flexibilă la salarii, dar rigidă la crearea şi distrugerea locurilor de muncă.