Ecopolis: Restricţionarea funcţionării aplicaţiilor car-sharing nu ar diminua poluarea cauzată de trafic, ci ar înrăutăţi considerabil situaţia

„România este în proces de infringement pentru calitatea aerului, în Bucureşti fiind constatate frecvent depăşiri ale normelor europene privind nivelul de poluare cu pulberi în suspensie, PM 10 şi PM 2,5, încălcând astfel legislaţia în vigoare. România şi Municipiul Bucureşti trebuie să ia urgent măsuri pentru diminuarea poluării, sursa principală fiind traficul şi emisiile de PM10 şi PM 2,5 asociate traficului. În acest context, restricţionarea funcţionării acestor aplicaţii nu doar că nu ar diminua poluarea cauzată de trafic, dar chiar ar înrăutăţi considerabil situaţia. Solicităm Guvernului României să deschidă o amplă dezbatere pe tema serviciilor de transport autorizat, a traficului în marile oraşe, luând în considerare impactul asupra calităţii aerului şi asupra sănătăţii oamenilor. Cerem legiferarea prin proces legislativ parlamentar, nefiind nicio urgenţă situaţia reclamată recent de firmele de taximetrie. Ordonanţa de urgenţă ar bloca toate iniţiativele inovative de mobilitate pe viitor, iar deciziile ar trebui luate în comunităţile locale, şi nu la nivel naţional”, se arată în scrisoarea deschisă, susţinută şi de asociaţiile 2Celsius, OPTAR şi Fundaţia Comunitară Bucureşti.

Potrivit semnatarilor documentului, aplicaţiile de car-sharing oferă servicii pentru milioane de utilizatori, sunt contributori la bugetul de stat şi, în general, sunt apreciate de către populaţie, iar o Ordonanţă de Urgenţă nu se poate da „fără o amplă consultare publică, care să genereze un răspuns la întrebarea „Ce punem în loc?”, dacă aceste milioane de oameni folosesc astfel de aplicaţii”.

„În general, mobilitatea generează multă poluare, iar reglementarea în regim de urgenţă, fără dezbatere, poate genera şi mai multe probleme de mediu, asemănătoare cu anularea taxei de mediu, care a adus în România aproape un milion de maşini mai vechi de 8 ani în cei 2 ani de la abrogare. Bucureşti, Iaşi şi Braşov au nivelul de poluare cu particule fine de praf PM10 peste normele din Directiva 2008/50/EC. Nivelul acceptat este de 50 de micrograme pe metrul cub în 24 de ore, însă nu trebuie să depăşească 35 de zile dintr-un an. Datele arată că, în Bucureşti, apar frecvent depăşiri, chiar şi până la 200 Mg/mł, în 2018, pentru staţia B3 de pe bulevardul Mihai Bravu. După ce Guvernul a anulat, în 2017, taxa de mediu, au fost înmatriculate peste un milion de maşini second-hand, marea majoritate fiind Euro 3 şi Euro 4, cele mai mari surse de poluare cu PM10 în Bucureşti”, se menţionează în scrisoare.

Conform unui studiu realizat la nivel european, citat de Ecopolis, aplicaţiile de car-sharing reduc numărul de vehicule pe şosea şi numărul de kilometri parcurşi de un vehicul şi încurajează o schimbare către transportul diversificat şi durabil, care completează formele de transport publice şi active (ciclism şi mersul pe jos). Totodată, determină un număr mai mic de proprietari de autoturisme, studiile indicând înlocuirea unui număr cuprins între 5 şi 15 maşini pentru fiecare maşină folosită în comun.

„În acest sens, Ordonanţa de urgenţă anunţată de Guvern ar veni în contradicţie cu Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător şi HG 257/2015 privind aprobarea Metodologiei de elaborare a planurilor de calitate a aerului, a planurilor de acţiune pe termen scurt şi a planurilor de menţinere a calităţii aerului, care prevăd realizarea de măsuri urgente pentru diminuarea poluării, nu pentru creşterea poluării. Solicităm Guvernului să ia în calcul şi să aducă în dezbatere publică mai degrabă propuneri care să rezolve criza poluării din oraşe, de tipul: serviciile de transport smart-city şi cele de taximetrie obişnuite să folosească doar maşini Euro 5 şi peste, ceea ce ar reduce atât nivelul de poluare în centru, cât şi nevoia de siguranţă şi confort pentru utilizatorii acestor servicii cu mare impact asupra mediului”, se arată în petiţia Ecopolis, 2Celsius, OPTAR şi Fundaţia Comunitară Bucureşti.

Săptămâna trecută, reprezentanţii FORT şi COTAR au protestat în Piaţa Victoriei, solicitând Guvernului adoptarea ordonanţei pentru combaterea pirateriei în sectorul transportului rutier. Transportatorii au cerut eliminarea sintagmei „în mod repetat” şi trecerea activităţii de „rent a car” la Ministerul Transporturilor.

În replică, reprezentanţii companiilor de ridesharing Uber şi Taxify au solicitat Guvernului să amâne o potenţială Ordonanţă de Urgenţă care poate duce la limitarea sau dispariţia serviciilor alternative de transport urban.

Cele mai recente date privind parcul auto naţional, publicate recent de Direcţia Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor (DRPCIV), relevă faptul că, la finele anului 2018, acesta ajunsese la aproape 8,20 de milioane de autovehicule, în creştere cu 7,30% faţă de anul anterior, când erau consemnate peste 7,635 milioane de unităţi.

Din acest total, 1.381.620 de autovehicule erau înmatriculate în Bucureşti, cu 4,64% mai multe decât cu un an înainte, şi din care 667.483 de exemplare aveau motorizare pe motorină, iar 417.853 de unităţi erau mai vechi de 11 – 15 ani.

Tot în Capitală, numărul autoturismelor înregistrate la 31 decembrie 2018 a ajuns la peste 1,106 milioane de unităţi, majoritatea (610.765 unităţi) fiind pe benzină, iar 495.539 de exemplare încadrate la categoria de vechime „peste 12 ani”.

Statistica oficială arată că numărul autovehiculelor noi sau relativ noi (0-2 ani vechime) se situa în Bucureşti, la sfârşitul anului 2018, la 168.435 unităţi, în creştere cu 7,77%, comparativ cu finele anului anterior, din care 130.687 de exemplare erau autoturisme.