Educaţia precară, cel mai important obstacol pentru întemeierea unei afaceri în România
Accesul la finanţare şi teama de eşec sunt al doilea, respectiv al treilea obstacol resimţite de antreprenori.
Educaţia antreprenorială, spre deosebire de cea academică, se dezvoltă prin contactul cu poveştile antreprenoriale de succes. De aceea, aproape jumătate dintre respondenţi au indicat mentoratul şi discuţiile cu alţi antreprenori ca fiind principala lor sursă de învăţare (44%). Totuşi, activitatea de mentorat a scăzut în importanţă pe agenda antreprenorilor maturi, în pofida faptului că este considerată ca esenţială de tot mai mulţi antreprenori de start-up. Această scădere ar putea fi justificată de contextul generat de o cerere în creştere pentru acest tip de învăţare, care nu mai poate fi susţinută de antreprenorii maturi, în mod special într-o economie în plină expansiune care lasă mai puţin timp la dispoziţie acestora pentru a se dedica mentoratului.
Antreprenorii indică patru măsuri care ţin de regimul de fiscalitate şi reglementare, dar şi de funcţionarea instituţiilor statului, drept cei mai importanţi paşi în direcţia stimulării şi susţinerii celor care îşi doresc să demareze o afacere. Astfel, 27% consideră că soluţiile de finanţare pentru startup-uri ar avea cel mai mare impact, în creştere cu 22% faţă de anul trecut. 24% dintre respondenţi consideră că scutirea sau scăderea taxelor i-ar ajuta cel mai mult, 20% menţionează relaxarea şi simplificarea fiscală iar 4%, predictibilitatea fiscală.
Conform Barometrului, 36% dintre antreprenori vor investi cele mai multe resurse în promovare, în timp ce 67% dintre respondenţi sunt îngrijoraţi de obţinerea fondurilor pentru creşterea numărului de angajaţi.
Cei mai mulţi antreprenori aflaţi la început de drum dedică zece ore afacerii lor în fiecare zi, la fel ca la prima ediţie a studiului, ceea ce înseamnă că lucrează cu 16% mai mult decât angajaţii cu normă întreagă din România. Conform Eurostat, angajaţii români lucrează în medie 39,8 ore pe săptămână. Deşi cei mai mulţi dedică 10 ore afacerii, 7% dintre antreprenori depăşesc limita de 13 ore, unii dintre aceştia ajungând chiar la 20 ore de muncă în fiecare zi, conform răspunsurilor înregistrate la această întrebare.
Mediul fiscal şi de reglementare s-a deteriorat în ultimul an în România pentru antreprenorii de start-up, conform a 44% dintre respondenţi. Procentajul celor care percep o înrăutăţire este cu aproape 50% mai mare, în creştere de la 30% la 44%, în condiţiile în care şi numărul celor nehotărâţi a scăzut vizibil (de la 19% la 12%).
Aflat la cea de-a doua ediţie, Barometrul startup-urilor din România, realizat de EY România, Impact Hub şi Startarium analizează răspunsurile a 357 antreprenori de startup (fondatori ai unor companii cu vechime mai mică de trei ani calendaristici). 63% dintre respondenţi au vârsta cuprinsă între 21 şi 35 de ani, 33% între 35 şi 50 de ani, 3% au peste 50 de ani iar 1% au sub 21 de ani.
Majoritatea antreprenorilor chestionaţi provin din mediul urban (93%) şi activează în diverse sectoare, de la IT&tech (27%), la media şi publicitate (11%), servicii pentru afaceri (10%), comerţ cu amănuntul (10%). Cei mai mulţi respondenţi (69%) se află la prima companie fondată, în timp ce 12% au creat deja cel puţin două startup-uri până la firma actuală.
Faţă de studiul publicat anul trecut, se observă o creştere a veniturilor personale ale antreprenorilor de startup. 73% dintre respondenţi au raportat un câştig lunar de peste 500 euro. A scăzut procentul celor care câştigau sub 500 euro pe lună – de la 38% în 2016 la 27% în 2017. În acelaşi timp, a crescut numărul antreprenorilor care obţin între 1000 şi 2000 euro lunar ( 25% în 2017 faţă de 18% în 2016) şi al celor cu câştiguri de peste 2.000 euro (16% în prezent faţă de 11% în 2016)