Cum distruge interzicerea exporturilor de cereale piața locală. Efectele se văd deja. Singurii câștigători – Rusia și intermediarii

Clubul Fermierilor Români pentru Agricultură Performantă, o asociație non-profit care promovează interesele fermierilor din România, a realizat o analiză preliminară a impactului pe care o va avea interzicerea sau suspăendarea exporturilor unor produse agroalimentare, așa cum a decis Guvernul prin Ordonanța Militară nr 8. 

Or, potrivit sursei citate, efectele vor fi negative pe mai multe paliere incluzând fermierii, traderii, crescătorii de animale și economia României în ansamplu. Contribuția la PIB-ul României a exportului de cereale înseamnă circa 3,2 – 3,5 miliarde de Euro anual reprezentând o cantitate de 17- 18 milioane de tone de grâu.

Ce mai pierde industria locală?

– O reducere a competiție în piață, în contextul în care prin alinierea la burse de marfuri (EURONEXT, CBOT – Chicago Board of Trade), prețurile României sunt aliniate la prețurile mondiale;

– Generează cash flow imediat în ferme, datorită facilităților de plată: Cash-Against-Documents (CAD) în 48 ore sau Certificat de depozit în fermă cu plata a 90% din contravaloarea mărfurilor;

– Condiții calitative mai relaxate: loturile de marfă sunt achiziționate ca și medie calitativă. În foarte multe cazuri, cumpărătorii externi trimit companii independente de survey pentru certificarea calității în ferme, cu instrumentarul fermei respective;

– Operatorii au capacități logistice superioare, nu numai pentru transport, ci și facilități de depozitare (angajează flote mari de camioane, vagoane – cale ferată și barje/navigație, permanent la dispoziția traderilor);

Efectele Ordinanței se văd deja în piață, imediat după emiterea actului normativ, prețul grâului la intern deja a manifestat tendință de scădere importantă, de la 920-950 Ron/tonă la 700-730 Ron/tonă.

Impactul asupra fermelor

Conform analizei citate, în ferme, interzicerea exporturilor va genera:

– Lipsa de opțiuni în ceea ce privește vânzarea mărfurilor ;i implicit pierderi financiare importante pentru fermieri;
– Condițiile calitative superioare ale mărfi vor impacta negativ veniturile din contractele generate cu piața internă. Foarte multe loturi de marfă sunt penalizate în preț și/sau refuzate, aceste lucruri sunt unilateral introduse în contracte, fără a avea un mecanism real de negociere și verificare din partea fermierilor.
– Termenele de plată de 30 – 120 zile (mai mari pe piața internă decât pe cea de export) vor dezechilibra balanța de venituri și cheltuieli la nivel de fermă, producând astfel pe lângă o decapitalizare evidentă și depășirea scadențelor la inputuri, pierderea discount-urilor, rate depășite la credite/utilaje, greutăți foarte mari în retenția de personal, limitarea până la stopare a cheltuielilor curente în ferme;
– Costuri financiare și penalizări din partea creditorilor;
– Riscul insolvenței fermelor se poate materializa rapid în condițiile menționate;
– Fermierii care mai au în stoc cereale la această dată trebuie să elibereze urgent magaziile pentru a efectua dezinsecția pentru primirea noii recolte. Această dezinsecție a spațiilor de depozitare trebuie efectuată cu minim 1 lună de zile înainte, pentru a avea eficacitate tratamentul și a evita contaminarea noii recolte cu dăunătorii de depozit (pierderea calității însemnând pierderea mărfii);
– Chiar în condițiile interzicerii limitate în timp a exporturilor, potrivit Ordonanței militare nr. 8, logistica transportului din zona de Vest a României către Constanța ,principalul hub de export, nu va permite livrarea produselor rămase pe stoc într-un timp scurt, conducând la blocaje pe spațiu de depozitare în zonă, în vederea primirii recoltei noi 2020;
– Pentru fermierii mici, fără posibilitate de stocare, va fi o presiune foarte mare pe preț. Vor câștiga din această pierdere intermediarii cu posibilități de depozitare.
– Fermierii nu pot face contractele pentru noua recoltă la un preț adecvat, deoarece nu își asumă nimeni contracte fără posibilitate de export;
– Fermierii care încă au marfa nelivrată (deja contractată) nu pot încasa banii din cauza blocajului exportului, cu impact extrem negativ asupra capitalului de lucru în fermă;
– Fermierilor care încă au marfă în stoc necontractată li se va oferi un preț mult prea mic, neacoperind costurile producției.
Imediat după emiterea Ordonanței 8, prețul grâului la intern deja a manifestat tendință de scădere importantă (ex. de la 920-950 Ron/tonă la 700-730 Ron/tonă).

Impactul asupra industriilor conexe

– Terminalele portuare cu circa 200-250 de angajați nu vor mai avea venituri și nu vor mai putea susține costurile minim 8 terminale;
– Terminalele dunărene vor fi în aceeași situație de risc;
– Flotele de transport cu 30-200 unități de transport nu vor mai avea venituri și nu vor mai putea susține costurile cu angajații, precum și cele de întreținere;

– Silozurile interne fără activitate nu vor mai avea venituri și nu vor mai putea susține angajații, circa 15-30 angajați pe unitate;

– Companiile de certificare a calității nu vor mai avea venituri să își susțină cheltuielile cu angajații.

Impactul pe piața națională

– Lipsa competivității va genera o subapreciere a prețurilor mărfurilor, acestea urmând a fi achiziționate la un nivel de preț redus, prin absența mecanismelor de reglare generate de bursele de mărfuri (prin trader și exportatori), fără certitudinea că se va reflecta într-un preț mai redus pentru populația României;
– Condițiile de calitate ridicate impuse de piața internă vor cauza penalizări contractuale aplicate fermierilor;
– Există tendința ca termenele de plată către fermieri, care sunt în prezent de 30 – 120 de zile, să fie extinse până la dublarea acestor termene, generând astfel venituri suplimentare pentru procesatori, dar producând un impact negativ asupra cash flow-ului fermierilor;
– Eventualele costuri în depozite terțe ale fermierilor vor fi diminuate, sau chiar șterse, în contextul absenței pieței externe și vor fi convertite în venituri pentru procesatori.

Impactul asupra traderilor de cereale

– Mărfurile achiziționate și stocate care sunt supuse suspendării în acest moment vor suferi devalorizări importante datorită apropierii de momentul recoltării când se șterge efectiv diferența de preț între recolta veche și recolta nouă. Pierderea  estimată este de circa 20 euro/tonă;
– Pierderi financiare identificate pentru exportatori, cauzate de:
– nelivrarea de mărfuri, clauza de wash-out: anularea contractului de export atrage după sine o penalizare platită de trader cumpărătorului extern, de 15-20 euro /tonă grâu;
– plata despăgubirilor către armatori prin angajarea navelor de capacitate mare;
– costuri neplanficate de depozitare a mărfurilor blocate la export;
– costuri logistice din cauza angajării și a neonorării contractelor cu flote de autocamioane, transport pe calea ferată, barje (navigabil): “Take-or-Pay”;
– operarea și costurile cu angajații în terminalele portuare, precum și în silozurile interioare;
–  Costuri financiare pentru exportatori, pentru mărfurile achiziționate și nelivrate: neîncasând, nu vor putea să returneze creditele la scadențe.

Care este situația actuală

 România produce anual circa 9-9,4 milioane tone grâu, din care consumul intern (grâu panificabil și grâu furajer) se cifrează la 3,1 milioane tone (cca. 260.000 tone/lună), rezerva de stat a României este de aproximativ 300.000 tone grâu, iar stocurile ce rămân de la un sezon la altul se cifrează la 300.000-700.000 de tone, în funcție de cât se exportă. Restul, în jur de 5,5 milioane de tone de grâu, ajunge anual la export, România fiind exportator net de grâu în destinații extracomunitare precum Orientul Mijlociu și Nordul Africii.

Anul acesta, până în luna aprilie 2020, s-au exportat cu aproximaație 4,2-4,4 milioane de tone de grâu conform datelor statistice de la traderi de cereale și pe baza analizei datelor istorice, iar stocurile estimate rămase în prezent la fermieri sunt de 600.000 tone grâu nevândute, planificate să se vândă parțial până la noua recoltă.

 Cum au procedat alte state- cazul Rusiei

– Exporturile de grâu anuale ale Rusiei se cifrează în jurul a 38 – 40 milioane de tone;
– Până la această oră Rusia a exportat circa 34,5 milioane de tone;
– Rusia a acordat o cotă maximă de export până la noua recoltă de 7 milioane de tone;
– Agregat cu ceea ce a exportat deja, Rusia va ajunge la 41,5 milioane de tone, deci peste media anuală de export;
– Rusia a aplicat acest plafon din cauza devalorizării rublei cu 18 % în raport cu dolarul american, consecință a războiului țițeiului cu Arabia Saudită. În această situație, procesatorii ruși pentru piața internă nu mai sunt competitivi din punct de vedere a conversiei valutare Rubla – USD și nicidecum din cauza protecției stocurilor.

Ce propun fermierii

Urmare a analizei făcute, Clubul Fermierilor propune  crearea cu maximă celeritate de către MADR a unui Grup de Analiză Operativă a evoluțiilor legate de valorificarea pe piață a cerealelor românești, la care să participe, alături de reprezentanții Ministerului, specialiști desemnați de asociații de producători, furnizori de servicii din agricultură, traderi de cereale.

Aceștia vin, de asemenea, și cu măsuri concrete pentru industria cerealelor:

1. Măsurile de interzicere a exporturilor să fie limitate în timp și aplicabile stocurilor din recolta 2019, în baza analizei Ministerului, astfel încât să nu fie afectată securitatea alimentară a populației.
2. Aplicabilitatea Ordonanței 8 să nu privească recolta nouă 2020, lăsând procesul de contractare traderi-fermieri să se desfășoare nealterat, pentru a evita influențarea negativă artificială a pieței cerealelor în România și pierderea de către țara noastră a unor contracte importante.
3. Autoritățile să aibă în vedere impactul acestor măsuri și costurile suplimentare/adiacente acestora și menținerea unora dintre aceste măsuri doar pe baza unei consultări reale și sistematice cu sectorul economic.

„Rugăm autoritățile să aibă în vedere că timpul este esențial și fiecare zi aduce pierderi iremediabile și fără justificare obiectivă unui întreg sector al economiei naționale. Clubul Fermierilor Români rămâne dedicat continuării dialogului cu autoritățile responsabile pentru agricultură din România și de la Bruxelles privind subiectele de interes major în această perioadă”, transmit fermierii.