Context
Salariul minim pe economie a fost majorat la 3.700 de lei brut de la 1 iulie, potrivit HG nr. 598/2024. Corelativ, a fost majorată la 300 de lei suma neimpozabilă care nu se cuprinde în baza lunară de calcul al contribuţiilor sociale obligatorii acordată, în anumite condiţii, angajaţilor plătiţi cu salariul minim, începând cu veniturile aferente lunii iulie, conform OUG 59/2024 analizată de Economica.net.
Începând cu venitul lunii iulie, angajatul cu normă întreagă, plătit cu salariul minim de 3.700 de lei brut, va putea beneficia de facilitatea fiscală reprezentând suma de 300 de lei din salariu neimpozabilă şi pentru care nu se datorează contribuţii sociale, dacă venitul său brut lunar format din salariul minim şi stimulente, bonusuri, premii, tichete de masă, creşă, de vacanţă (şi alte categorii de venituri, prevăzute la articolul 76, alineatul 1 din Codul fiscal) e de cel mult 4.000 de lei brut, conform analizei Economica.net pe baza OUG 115 din 2023, OUG 59/2024 şi HG 598/2024.
Ca să nu depăşească pragul de 4.000 de lei brut instituit prin OUG 115 din 2023 şi, implicit, pentru a putea beneficia de facilitatea de 300 de lei din iulie, angajatul plătit cu salariu minim ar trebui fie să nu să primească recompense sub formele antemenţionate – bonusuri, tichete, sporuri, premii, etc -, fie să le primească în cuantum total de cel mult 400 de lei lunar, reiese din analiza Economica.net. Nerealist.
Anomalia apărută după oficializarea OUG 59 din 2024 şi HG 598/2024 ne arată că guvernanţii, autorii acestor acte normative, nu cunosc practicile de remunerare din piaţa muncii, în special a oamenilor plătiţi cu salariul minim.
De regulă, în domeniile în care angajaţii sunt plătiţi cu salariul minim angajatorii le acordă tichete de masă, prime, sporuri, şi alte beneficii extrasalariale ca modalitate mai ieftină pentru firme să le plătească venituri mai mari acestor salariaţi cu taxe mai mici decât în situaţia în care le-ar oferi aceiaşi bani integral sub formă de salariu.
Această practică a fost şi continuă să fie aspru criticată chiar de angajaţii aflaţi în această situaţie, care îşi doresc salarii mai mari întrucât pentru acestea se plăteşte CAS, şi nu venituri pentru care nu există obligaţia plăţii CAS.
Acesta este şi unul dintre motivele importante pentru care oamenii fie refuză locuri de muncă plătite cu salariul minim şi aleg să muncească în străinătate, fie demisionează pentru că un post plătit cu salariul minim sau în jurul salariului minim întreţine spirala sărăciei în muncă, după cum Economica.net a arătat în analizele publicate despre subiect.
Revenind, practica din domeniile în care oamenii sunt plătiţi cu salariul minim arată că majoritatea angajatorilor aleg să le acorde salariaţilor tichete de masă, cadou, sporuri, dar nu numai. Dacă venitul acordat sub formă de tichete, sporuri, premii (şi alte beneficii extrasalariale) angajaţilor cu normă întreagă, plătiţi cu salariul minim, depăşeşte într-o lună 400 de lei, nu vor beneficia de facilitatea de 300 de lei sumă netaxabilă din salariu.
Exemplificăm
Un angajat plătit cu salariul minim de 3.700 de lei brut în iulie primeşte tichete de masă în valoare lunară de 575 de lei (tichetul acordat are valoare nominală de 25 de lei iar numărul zilelor lucrate în iulie e 23). Angajatul din exemplu nu primeşte alte beneficii extrasalariale. După cum am arătat, valoarea nominală a tichetului de masă, acordată de angajator în exemplu (25 de lei), e sub cea maximă prevăzută de lege de 40 de lei.
Angajatul din exemplul analizat va avea un venit brut total format din salariu şi tichete de masă de 4.275 de lei, drept care nu se califică să beneficieze de facilitatea fiscală aferentă sumei de 300 de lei din salariu netaxabilă.
Cum s-a ajuns aici
OUG 59 din 2024, analizată de Economica.net, prevede majorarea la 300 de lei a sumei netaxabile din salariul minim începând cu venitul din luna iulie dacă angajatul are normă întreagă şi dacă venitul său total brut alcătuit din salariu şi din sporuri, premii, stimulente, tichete de masă, cadou, de vacanţă (şi alte forme de venit în bani, prevăzute la articolul 76 (1) din Codul fiscal) e de cel mult 4.000 de lei.
Schimbarea prost făcută se întoarce împotriva angajaţilor
Când autorii OUG 59 au scris proiectul de act normativ nu au actualizat în mod corespunzător şi pragul de 4.000 de lei până la care trebuie să se încadreze venitul total al angajatului plătit cu salariul minim, arată analiza Economica.net
Ce trebuie făcut
Economica.net recomandă guvernului să actualizeze în mod corespunzător alineatul (1) litera b) a articolului LXXIII din OUG 115 din 2023 pentru ca măsurile oficializate prin OUG 59 din 2024 să îşi atingă scopul, iar pentru viitor să gândească holistic măsurile declarativ favorabile angajaţilor, actualizând toate actele normative vizate de problematica prezumat reformată de executiv.