Efectele embargoului rusesc: Porcarii români se gândesc la faliment de Ignat. Cer ajutor UE

În plin sezon al cumpărăturilor în care porcul este în mod tradiţional printre priorităţi, fermierii români trag linie după al doilea an cu pierderi uriaşe. Urmare a embargoului rusesc, Europa este sufocată de prea multă carne, preţul a ajuns mult sub cel de referinţă pentru UE, iar România mănâncă şi mai mult din import. Preţul la poarta fermei a ajuns la puţin peste 4 lei. În magazine, kilogramul poate ajunge la 20 de lei.
Alina Stanciu - Dum, 20 dec. 2015, 21:59
Efectele embargoului rusesc: Porcarii români se gândesc la faliment de Ignat. Cer ajutor UE

Embargoul rusesc continuă să facă ravagii în rândul crescătorilor de porci, care au intrat în luna cu cele mai mari vânzări din an cu pierderi uriaşe. Fermierii spun că au ajuns să vândă, în medie, cu 20-30% sub preţul de producţie, având în vedere supraproducţia din Europa care a dus la scăderea drastică a preţurilor din UE. „Fermierii sunt aproape de colaps. Urmare a condiţiilor generale din piaţă, preţurile au ajuns pentru noi catastrofale. În medie, vindem cu 25-30% sub preţul de producţie. Costurile sunt diferite de la o fermă la alta, dar dacă luăm o medie, costul de producţie este de 5,2-5,3 lei kilogramul, iar noi vindem (la poarta fermei , în viu n.red) cu 4,3-4,4 lei kilogramul. Anul trecut preţul era în jur de 5 lei”, a declarat pentru ECONOMICA.NET Ioan Ladoşi, preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Carne de Porc  (APCP). În magazine, kilogramul de carne de porc poate porni de la 10 lei şi ajunge şi la 20 lei kilogramul. „La comercianţi profiuturile au rămas destul de mari”, mai spune acesta.

În pragul falimentului

Ladoşi atrage atenţia că situaţia va duce la falimentul multor ferme mici, care nu au puterea financiară poentru a rezista în aceste condiţii. Aceasta în contextul în care, avem oricum insuficiente ferme pentru a acoperi consumul interm. „Falimentul va începe de la cei mici. Primul pas ar fi să reducă efectivele, dar şi aici sunt situaţii diferite. Fermele de îngrăşare care aduc porci de afară şi care sunt mai flexibile pot, teoretic, ca într-o astfel de perioadă de criză să ia o pauză. Stopează tranzacţille. Însă multe dintre ele au credite şi sunt forţate să meargă mai departe, adică, înntr-un târziu, tot spre faliment. Pe de altă parte, sunt fermele integrate, care trebuie să producă mai departe, nu au ce face, animalele se înmulţesc. Pericolul pe termen lung este că, odată închisă o astfel de fermă, este foarte greu să-şi reia ciclul de producţie”, mai explică fermierul.

Potrivit unui calcul aproximativ, pierderile pe care trebuie să le suporte o fermă cu 5.000 de capete, dacă ar vinde toată marfa la aceste preţuri, s-ar cifra la 450.000 de lei. 

Preţul a scăzut sub cel de referinţă

Cu reducerea masivă a preţurilor se confruntă practic toţi fermierii europeni, cu menţiunea că, spre deosebire de români, aceştia sunt mult mai bine capitalizaţi şi au costuri de producţie mai mici. Mai mult, spaţiile de depozitare din ţara noastră sunt mult mai puţine. „Situația din sectorul cărnii de porc din Uniune s-a deteriorat în 2014 și 2015. Având în vedere particularitățile pieței cărnii de porc, cu un sistem de adaptare inerent întârziată a sectorului creșterii animalelor la reducerea cererii de porcine pentru sacrificare, producția de carne de porc din Uniune a crescut, în timp ce exporturile,
unde se înregistrau rezultate pozitive, au scăzut puternic ca urmare a pierderii Rusiei ca piață de export. În
consecință, piața se confruntă în prezent cu o presiune constantă asupra prețurilor, care depășește nivelul
din perioadele ciclice normale. Prețurile medii de piață înregistrate în Uniune se situează, de la mijlocul
lunii august 2015, sub pragul de referință prevăzut în Regulamentul UE de instituire a unei organizări comune a piețelor produselor agricole (1 509,39 EUR/tonă pentru carcasele de porc de calitate standard) și au un impact negativ semnificativ asupra marjelor din sectorul cărnii de porc. Persistența acestei situații dificile pe piață compromite stabilitatea financiară a multor exploatații”, se arată în expunerea de motive a unui Regulament UE care prevede acordarea de ajutor pentru depozitarea privată a cărnii începînd de anul viitor.

Din datele Comisiei Europene, preţul mediu al cărnii de porc a ajuns, potrivit datelor disponibile pe 9 decembrie, la 129,7 euro suta de kilograme, cu 5% mai puţin decât luna trecută şi cu 7,9% sub preţul din perioada similară a lui 2014.

„Părerea noastră este că stocarea nu ne-ar ajuta. În primul rând că nu avem capacităţi de stocare privată suficiente, iar în al doilea rând, prin luna aprilie, atunci când preţul ar trebui să mai crească, se va da drumul la marfa stocată şi preţul ar continua să rămână mic” , explică Ladoşi.

Ne invadează importurile

În România se consumă anual peste 60 de kilograme de carne de porc pe cap de locuitor, astfel că producţia românească, de aproximativ 580 de mii de tone, este insuficientă. „De când Rusia a impus acest embargo (august 2014 n.red), în Europa s-a adunat un surplus care trebuia să ajungă undeva. România, fiind un importator net oricum, cu importuri ce acoperă în jur de 45% din piaţă, a înghiţit o parte din acest surplus”, a explicat preşedintele APCP.  „România nu mai are capacităţi suficiente  de producţie. Avem în jur de 120.000 de scroafe, or pentru a ajunge să neutralizăm importurile ar trebui să dublăm acest număr”, mai spune Ladoşi.

De altfel, creşterea cantităţilor importate reiese şi din datele Institutului Naţional de Statistică (INS). Potrivit datelor INS remise ECONOMICA.NET, în perioada ianuarie – septembrie 2015 (ultimele date disponibile), România a importat peste 132 de milioane de kilograme carne de porc proaspătă, refrigerată sau congelată, în valoare de 214 milioane de euro. Cantitatea este cu 14,4% mai mare decât s-a importat în perioada similară a anului trecut şi cu 26% peste nivelul înregistrat în perioada ianuarie-septembrie 2013.

În ceea ce priveşte deficitul comercial pe acest segment, anul acesta am ajuns la un minus de 118,4 milioane de kilograme, cu 15,84% peste nivelul din 2014 şi cu 25,8% faţă de cel din 2013. Cele mai mari importuri au venit anul acesta din Grecia (44,2 milioane de kilograme), Ungaria (22,6 milioane de kilograme) şi Spania (15,8 milioane de kilograme).

Te-ar mai putea interesa și
Fondul Sănătăţii are deficit de peste un miliard de euro. 90% din banii colectaţi la Fond provin de la asiguraţi, efect direct al taxelor introduse din 2023
Fondul Sănătăţii are deficit de peste un miliard de euro. 90% din banii colectaţi la Fond provin de la asiguraţi, efect ...
Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate, din care e finanţat în mare parte sistemul asigurărilor sociale de sănătate, a încheiat primele zece luni ale acestui an cu deficit de......
Facebook a restricționat mass-media din Palestina să-și informeze cititorii prin intermediul rețelei sociale
Facebook a restricționat mass-media din Palestina să-și informeze cititorii prin intermediul rețelei sociale
Facebook, deţinută de compania americană Meta, a restricţionat capacitatea mass-media care operează în teritoriile ...
Guvernul a alocat 160 de milioane de lei pentru exproprierile necesare construcției podului peste Prut de la Ungheni
Guvernul a alocat 160 de milioane de lei pentru exproprierile necesare construcției podului peste Prut de la Ungheni
Guvernul a aprobat miercuri, prin hotărâre, declanşarea exproprierilor necesare construirii Podului peste Prut de la Ungheni, ...
Primul caz de gripă aviară la oameni a fost identificat în SUA
Primul caz de gripă aviară la oameni a fost identificat în SUA
Centrul american pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor (CDC) a anunţat miercuri că un pacient a fost spitalizat din cauza ...