Expunerea de motive a proiectului de lege care ratifică retragerea României din acţionariatul Băncii Internaționale de Investiții (BII) arată că plasamentele fondurilor de pensii din România se pot deteriora cu această ocazie.
România a decis în martie să iasă din acţionariatul a două bănci internaţionale cu acţionariat majoritar rusesc, Banca Internațională de Cooperare Economică (BICE) şi BII. Cea de-a doua entitate legată de Rusia a emis obligaţiuni pe piaţa românească de 1,4 miliarde de lei, achiziţionate majoritar de fondurile de pensii din sistem. Odată cu scăderea ratingului şi confruntarea cu lipsa de lichidităţi, calitatea activelor deţinute de fondurile de pensii ar putea fi afectată. De asemenea, există riscul de contagiune pe piaţa pensiilor private şi nu numai, potrivit proiectului de lege care prevede ieşirea României din acţionariatul BII.
Pe 3 martie 2022, preşedintele ţării, Klaus Iohannis, a aprobat Memorandumul prin care a fost aprobată ieşirea României din acţionariatul băncilor cu capital majoritar rusesc, Banca Internaţională de Cooperare Economică şi Banca Internaţională de Investiţii (BII). Ieşirea din acţionariat a României trebuie coordonată cu ieşirea Poloniei, Cehiei, Slovaciei şi Bulgariei în cazul BICE şi cu Cehia, Slovacia şi Ungaria, în cazul celei de-a doua bănci. Pentru realizarea acestui fapt au fost redactate două proiecte de lege, aflate în stadii avansate de aprobare.
Odată cu anunţul de retragere din acţionariatul BII, transmis de către Cehia, Slovacia şi România, precum şi după retrogradarea băncii în categoria „junk” (plasament nerecomandat investitorilor) de către agenţiile internaţionale de rating, conducerea executivă a băncii a transmis statelor membre că este necesară efectuarea de urgenţă a unor plăţi scadente pentru a se evita intrarea în incapacitate de plată. La începutul lunii martie, când a fost făcută această solicitare, necesarul de lichiditate era de 125 de milioane de euro.
Impactul financiar şi social al ieşirii României din acţionariatul Băncii Internaţionale de Investiţii
În acest context, emitenţii proiectului de lege au căutat să vadă care va fi impactul financiar şi social al acestei ieşiri a României din acţionariatul BII. Constatarea a fost că BII a emis pe piaţa românească obligaţiuni de 1,4 miliarde de lei (273 de milioane de euro). Printre principalii investitori se regăsesc fondurile de pensii private care activează pe piaţa românească. Astfel, NN Pensii este cel mai mare investitor în obligaţiunile emise de BII, urmată de BCR Erste Asset Management, BRD Asset Management, Banca Transilvania, BRD Pensii, BCR Pensii şi BT Asset Management.
În concluzie, proiectul de lege atrage atenţia asupra faptului că, în actualul context geo politic, războiul din Ucraina, coroborat cu scăderea ratingului băncii de către agenţiile internaţionale, „există posibilitatea afectării titlurilor emise de Banca Internaţională de Investiţii pe piaţa românească”. De asemenea, proiectul de lege precizează că „impactul asupra mediului de afaceri poate surveni prin contagiunea legată de afectarea activelor deţinute de fondurile de pensii, dar şi de alţi actori ai pieţei”. Nu sunt excluse nici implicaţiile de ordin social, dat fiind faptul că fondurile de pensii sunt cei mai mari investitori în obligaţiunile emise de BII pe piaţa românească.
Nu se ştie dacă fondurile de pensii din România au constituit sau nu provizioane pentru obligaţiunile cumpărate de la Banca Internaţională de Investiţii după izbucnirea războiului din Ucraina.
BII a fost înfiinţată şi funcţionează ca bancă internaţională în baza Acordului Interguvernamental semnat la Moscova pe 10 iulie 1970. Statele membre sunt: Republica Bulgaria, Republica Cuba, Republica Cehă, Ungaria, Mongolia, România, Federaţia Rusă, Republica Slovacă şi Republica Socialistă Vietnam. La ora actuală are sediul central la Budapesta.
Banca Internaţională de Cooperare Economică (BICE) este o instituţie financiară multilaterală cu sediul la Moscova, înfiinţată în baza Convenţiei privind decontările multilaterale în ruble transferabile. Statele membre sunt: Republica Bulgaria, Republica Cehă, Mongolia, Polonia, România, Federaţia Rusă, Republica Slovacă şi Republica Socialistă Vietnam.
Ambele proiecte de legi spun că situaţia financiară fiind incertă, eventualele cheltuieli (cele legate de capitalul social) legaate de retragerea României din acţionariatul BICE şi BII, vor fi asigurate de bugetul de stat prin Ministerul Finanţelor.
Citește și: