Cum schimbă seceta relațiile dintre traderi și fermieri. Ar putea exista blocaje în ambele sensuri

Seceta pedologică i-a determinat deja pe unii fermieri să invoce forța majoră în relație cu traderii, iar în mare parte dintre cazuri cele două părți au găsit soluții pentru a continua contractele, a declarat pentru ECONOMICA.NET Vasile Varvaroi, președintele Asociației Române a Comercianților de Produse Agricole (ARCPA), care reunește 13 companii active pe piața comerțului și exportul a peste 50% din producția agricolă a României.

Fermierii au putut scăpa astfel de unele obligații contractuale chiar și în lipsa unei legislații specifice privind declararea stării de calamaitate, în condițiile în care forța majoră este definită printr-o hotărâre de Guvern din 2016 ( HG 719/2016) ca fiind “orice eveniment extern, imprevizibil, absolut invincibil și inevitabil, intervenit după data semnării Contractului, care împiedică executarea în tot sau în parte a Contractului și care exonerează de răspundere partea care o invocă”.

Pot constitui cauze de forță majoră evenimente cum ar fi: calamitățile naturale (cutremure, inundații, alunecări de teren), război, revoluție, embargo.

“Sunt fermieri care au invocate forța majoră, aș spune eu cu justă cauză, dar în majoritatea cazurilor am găsit o soluție de comun acord. Vorbim aici despre relații comerciale pe termen lung și consider că nu este în interesul niciuneia dintre părți să se întrerupă contractele”, a declarat pentru ECONOMICA.NET Varvaroi.

Declarația vine în contextul în care Ministerul Agriculturii a lansat în dezbatere publică un proiect de OUG privind declararea stării de calamitate de către Comitetele județene pentru situații de urgență pentru fenomenul de secetă pedologică în care se specifică faptul că “declararea stării de calamiatate este asimilată forței majore”.

„Nu găsim necesară o supralegiferare a unei situații reglementată printr-o legislație superiară. În plus, forța majoră este prevăzută deja în contractele pe care le avem cu fermierii. Un act administrativ al Ministerului este nenecesar, iar din perspectiva tehnicii redactării sunt multe probleme. Nu există termene și nici o procedură clară de urmat. Spre exemplu, în acest proiect de OUG nu este definit termenul de fermier, or, în practică știm că există cultivatori de cereale care au și activități comerciale. Avem, totodată, în proiectul de OUG 3-4 fraze care dau dreptul oricărui agent economic care desfășoară activități de cultivare a cereale ( în zone unde a fost declarată starea de  calamitate n.red) de a invoca o clauză de forță majoră indiferent de situația lui în fapt. Să luăm, de exemplu, cazul Călărași, județ afectat de secetă dar unde există și fermieri care au irigat și ale căror producții nu au fost afectate”, a mai explicat președintele Varvaroi.

Ce spun fermierii

Pe de altă parte însă, oficialii Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR) care reprezintă interesele fermierilor susține că o astfel de ordonanță este binevenită, dar textul ei poate fi perfectibil pentru a răspunde nevoilor tututor actorilor implicați. LAPAR a transmis ECONOMICA.NET că „acesta este un act normativ care, deși perfectibil, ar permite rezolvarea, măcar în parte, a gravelor probleme pe care le au anul acesta fermierii din România. De aceea,LAPAR  este de părere că acest document nu ar trebui retras din dezbatere, așa cum se solicita de către anumite organizații”.

„LAPAR este de părere că proiectul de OUG trebuie analizat temeinic, discutat, amendat și îmbunătățit, și asta pentru că există efectiv un document asupra căruia ne putem apleca. De aceea, Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România – LAPAR susține că nu este nevoie de renunțarea la acest document, ci trebuie să aducem propuneri de modificare și completare, astfel încât forma finală să corespundă drepturilor și intereselor legitime ale tuturor părților implicate/afectate de fenomenul meteorologic de secetă pedologică. LAPAR consideră, în contextul situației extraordinare privind seceta pedologică, că este urgent nevoie de discuții și negocieri cu toate părțile implicate în vederea reglementării coerente, precise și obiective a elementelor și măsurilor definitorii privind această situație la nivel legislativ”.

Potrivit asociației de fermieri, „o eventuală punere în practică a deciziei de retragere a proiectului privind declararea stării de calamitate nu ar determina decât tergiversarea stabilirii cadrului legislativ aplicabil, cu efecte negative semnificative pentru toate părțile afectate și interesate de acest context excepțional, ce implică necesitatea de adoptare a unor măsuri legislative urgente.

Posibil impact asupra contractelor forward pentru cereale  

Potrivit acestuia, în cazul în care va fi adoptat în această formă, OUG ar putea aduce prejudicii chiar fermierilor pentru care este, de fapt, creat.

Aceasta în contextul în care traderii vor înțelege să se protejeze de eventuale nerespectări ale prevederilor contractuale, prin invocarea stării de calamitate, limitând sau renunțând la anumite mecanisme de pre-finanțare fără de care mulți fermieri nu ar mai putea să demareze lucrările pentru noile culturi sau fără de care ar încasa mult mai puțin pe cerealele lor.

Poate fi, spre exemplu, cazul contractelor forward pentru cereale ( contracte cu livrare amânată) prin care fermierii livrează marfa la recoltare conform unei calități și unui preț agreate înainte, în momentul în care semnează contractul. În acest mod, riscul se împarte între fermier și trader, mai ales în contextul în care, din lipsa spațiilor de depozitare, mulți producători agricoli sunt nevoiți să vândă la recoltă și deci prețul poate fi sensibil mai mic decât ulterior acestei perioade.

În practică, traderii și fermierii optează uneori pentru plata în avans sau vânzarea de imputuri către fermieri cu plata la recoltă. “Relațiile ( dintre traderi și fermieri n.red) sunt pe termen lung, iar un dezechilibru ca acesta ne va face ( pe traderi n.red) mai ponderați în evaluarea riscurilor pe care ni le asumăm. O piață cu un astfel de risc neacoperit va fi foarte prudentă în a le oferi fermierilor variante de pre-finanțare cum este cea a contractelor cu termene de livrare lungi ( contracte forward). Iar dacă acest lucru se întâmplă, fermierii nu ar mai avea acces la piață timp de 6-12 luni. (…)Dacă vând până în februarie- martie, este în avantajul fermierilor ( prețurile fiind mai mari n.red) și de aici riscul de a renunța la instrumente la care lucrăm de 20 de ani”, a explicat Varvaroi potrivit căruia o soluție la această situația se poate găsi doar prin dialog între traderi, fermieri și MADR.

“Dacă nu poți suține ciclul următor de producție este o problemă și trebuie, într-adevăr, ajutor din partea statului. Este o situație dificilă și pentru noi, dar nu noi suntem cei mai afectați. Consider că ar trebui să găsim acele soluții care adresează sursa prroblemei și anume lipsa finanțării.Pe termen scurt se pot lua măsuri precum oferirea de garanții de stat pentru accesarea creditelor, cum se întâmplă în cazul IMM-urilor, inclusiv o formă de ajutor de stat precum cea acordată deja pentru unele produse ( carne n.red). Iar pe termen lung, este necesar să discutăm din nou despre un fond de garantare și trebuie discutată situația asigurărilor în agriccultură. Riscul principal al fermierilor este seceta, nu grindina sau războiul. Este nevoie de intervenția statului pentru că avem de a face cu un mecanism gripat. Există asigurări pentru secetă, dar sunt prea scumpe pentru că asiguratorii nu au ajuns la o masa critică de suprafețe asigurate pentru a putea oferi altfel de prețuri. Din punctul meu de vedere, o variantă ar fi un sistem similar RCA – orice fermier să fie obligat să se asigure, cu sprijin financiar de la stat, eventual”, mai spune președintele ARCPA.

Fermierii afectați de secetă nu își pot respecta contractele

Amintim că, potrivit proiectului de OUG lansat în dezbatere publică de către MADR, starea de calamitate reprezintă răspunsul la o situaţie de urgenţă de amploare şi intensitate deosebite, determinată de tipul de risc de secetă pedologică, constând într-un ansamblu de măsuri cu caracter temporar, proporționale cu nivelul de gravitate manifestat al acesteia şi necesar pentru înlăturarea eventualelor răspunderi contractuale și sancțiuni pe care le pot avea fermierii în relațiile comerciale. Starea de calamitate se va declara la nivel de localitate sau județ, pe an agricol sau campanie, de către Comitetul județean pentru situații de urgență care va avea nevoie de acordul prefectului.

”Scopul prezentei ordonanțe de urgență îl reprezintă recunoașterea și declararea stării de calamitate din cauza manifestării secetei pedologice în agricultură, de către Comitetele județene pentru situații de urgență consituite potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 21/2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr.15/2005, cu modificările și completările ulterioare”, se arată în proiectul de ordonanță de urgență postat pe site-ul ministerului Agriculturii.

Conform notei de fundamentare a proiectului, conform proceselor verbale de constatate și evaluare a pagubelor la culturi, în unele județe din sudul și sud-estul țării, suprafața calamitată depășește 50% din suprafața agricolă a județului, iar fermierii efectați de secetă sunt în imposibilitatea de a îndeplini obligațiile contractuale de livrare a produselor agricole primare. Totodată, unii fermierii sunt în imposibilitatea de a primi avize de forță majoră de la Camera de Comerț și Industrie a României sau de la camerele de comerț județene prin care pot justifica faptul că sunt într-o situație de forță majoră.