Efectele nespuse ale strategiei #wageledgrowth

Tocmai de aceea în anii 2019 și 2020 implementarea ei va continua gradual, cu măsuri importante, dar de mai mică amploare. Deîndată ce s-a obținut o creștere a ponderii alocată muncii (remunerării angajaților) de 37% din PIB în 2018 (de la 34% din PIB în 2016 se va ajunge la 39,8% din PIB în 2021, conform Prognozei de toamnă a Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză, noiembrie 2018), consider că se pot aplica măsuri de consolidare a noii poziții dobândite. Implementarea strategiei #wageledgrowth se poate face până când se va ajunge la echilibru între remunerarea muncii și cea a capitalului, așa cum regăsim în media țărilor UE.

Astfel, în 2019 se vor implementa următoarele măsuri: creşterea salariului minim la 2080 lei şi la 2350 lei pentru persoanele cu studii superioare; creşterea salariilor pentru trei sferturi dintre bugetari cu 25% din diferenţa din ceea ce este prevăzut în Legea salarizării pentru anul 2022 şi valoarea din decembrie 2018; devansarea aplicării creşterilor salariale pentru profesori; acordarea voucherelor de vacanţă în cuantum de 1.450 lei şi în anul 2019 tuturor angajaţilor din sectorul public; creşterea salariului minim în domeniul construcţiilor la 3.000 de lei brut începând cu 1 ianuarie 2019 și reducerea taxelor pe muncă la jumătate pentru sectorul constucţiilor astfel încât salariul minim net în acest domeniu să depăşească echivalentul de 500 de euro).

Revenind, nu doresc să repet fundamentele teoretice ale strategiei #wageledgrowth, precum și rezultatele estimărilor empirice legate de funcționarea ei în practică în țările UE și nu numai. Am explicat aici , aici , aici sau aici.

În această opinie voi prezenta câteva efecte nediscutate ale #wageledgrowth, efecte pe care le-am imaginat încă de la includerea măsurilor în Programul de Guvernare. Sunt rezultate pe care le vedem în realitatea economică și socială. Sunt efecte validate de datele statistice oficiale.

1. #wageledgrowth conduce la reducerea inegalității dar și a riscului de sărăcie și excluziune socială. Creșterea ponderii remunerării lucrătorilor conduce la o repartiție mai echitabilă, se reduc inegalitățile (vezi reducerea coeficientului de inegalitate a veniturilor Gini de la 34 puncte în 2012 la 33,1 puncte în 2017, chiar dacă după o evoluție sinusoidală – date Eurostat) precum și o reducere a riscului de sărăcie și excluziune socială (vezi reducerea numărului de români aflați în risc de sărăcie și excluziune socială de la 8,67 milioane în 2012 la 7,04 milioane în 2017 – date Eurostat și a numărului de români aflați în deprivare materială de la 6,25 milioane persoane în 2012 la 3,88 milioane persoane în anul 2017 – date Eurostat).

2. #wageledgrowth conduce la îmbunătățirea demnității umane, mai ales în rândul populației cu venituri mici și a clasei mijlocii. Situând în centrul său bunăstarea umană / calitatea vieții, #wageledgrowth presupune o remunerare decentă a muncii depuse și nu numai în rândul bugetarilor așa cum se afirmă, ci și în sectorul privat (și nu doar prin efectul de demonstraţie!). În fapt, vorbim în 2017 de 24,4% creștere de câștig salarial mediu brut lunar în sectorul bugetar și plus 12,2% în sectorul concurențial, în aceeași perioadă. Mai mult, câştigul salarial mediu net a crescut cu 13,1% în primele 10 luni din 2018 faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut iar puterea de cumpărare a câștigului salarial mediu net (dând la o parte inflația) a crescut cu 7,8% în acelaşi interval de timp. Dacă avem în vedere perioada 2013-2018 putem constata o creștere reală (fără inflație) a cîștigului salarial mediu de 70,6%.

3. #wageledgrowth a redus în mod consistent migrația creierelor în domenii strategice, prin dublarea salariilor medicilor și creşteri consistente în învăţământ. Profesor studii superioare de lungă durată grad didactic 1 – creştere de 81,3% în ianuarie 2019 faţă de decembrie 2016 (de la 2965 lei la 5376 lei), profesor studii superioare cu grad didactic definitiv creştere de 90% (de la 2356 lei la 4477 lei), profesor studii superioare de lungă durată, grad didactic debutant creştere de 96,8% (de la 1645 lei la 3237 lei), pentru un profesor universitar cu 20-25 de ani vechime o creştere de 77,6% (de la 5230 lei la 9289 lei) iar pentru un asistent universitar o creştere de 88,2% (de la 1971 lei la 3709 lei).

4. #wageledgrowth se asociază în implementare cu #newdevelopmentalism și #softpaternalism. Prin combinația dintre măsuri macro și psihologie socială, au fost influențate deciziile de alegeri ale românilor, dinamici care i-au condus pe aceștia către o viață mai bună. Este mai mult decât a mări libertatea de a alege, conform cu valorile promovate de Milton Friedman.

S-a procedat astfel la o nouă paradigmă privind arhitectura alegerii. În 2016, am plecat de la un simplu grafic și am explicat că dacă se va acționa cu măsuri pe acele tipuri de decizii românii vor simți o libertate economică mai mare, o independență economică mai ridicată. S-a programat un algoritm de „stimulente / ghionturi” care să conducă la un inconștient colectiv mai optimist, mai energic, altfel neputându-se accesa cercul virtuos ținând de teoria salariului de eficiență – plus de venituri mai mari – plus de productivitate a muncii – plus de creștere economică.

5. #wageledegrowth aduce efecte de substituție în consum și efecte de venit într-o manieră pozitivă. Astfel, implementarea măsurilor aferente strategiei #wageledgrowth conduce la un efect de venit (prin creșterea puterii de cumpărare) dar și la un efect pozitiv de substituție în consum (românii consumă mai mult – dar nu acesta este obiectivul principal – ci românii consumă mai bine, există o îmbunătățire calitativă a consumului). Deși există date statistice ce pot fi accesate în lucrarea publicată de Institutul Național de Statistică – Coordonate ale nivelului de trai în România, procesele enunțate mai devreme pot fi văzute cu ochiul liber. Oamenii sunt mai pretențioși, cresc cumpărările de produse eco/bio, românii iau decizii de consum mai bune din perspectiva sănătății lor. Acesta este un lucru bun.

6. #wageledgrowth crește convergența reală și imunizează la nivel microeconomic. Pe lângă remitențe, un stimul pentru convergența reală s-a dat în anii 2017 și 2018 când dotarea gospodăriilor cu bunuri de folosință îndelungată s-a îmbunătățit substanțial. Având în vedere durata normată de funcționare de 5-10 ani în cazul acestor bunuri rezulta nevoia oferirii unor noi posibilități.

În sfârșit. S-a spus ca #wageledgrowth este doar o asociere de cuvinte care să dea bine ca strategie politică, fără vreo legătură cu teoria economică. Fals, am explicat, am oferit o multitudine de referințe bibliografice. S-a spus că #wageledgrowth este o teorie ce se aplică doar în țările emergente și că suferă de populism. Nimic mai neadevărat, în condițiile în care această strategie este implementată în multe dintre țările dezvoltate, fiind considerată la nivelul UE drept una dintre strategiile care asigură o revenire economică sustenabilă (detalii în referințele bibliografice). Dificil este de adaptat esența strategiei la specificul economic, social și politic dintr-o țară sau alta.

Strategia #wageledgrowth și-a produs într-adevăr efectele pozitive în economie. Creșterea ponderii alocate muncii din ceea ce se produce în economie și din plusul de creștere economică a condus la creșterea veniturilor (salarii, pensii, prestații sociale, scheme de ajutor de stat s.a.m.d), s-a stimulat astfel cererea agregată iar acest proces a antrenat și o creștere de investiții și de producție (ofertă agregată) pentru a satisface această cerere în plus (a se vedea de exemplu creşterea PIB ului potenţial la 4,6% în 2018 faţă de 3,6% în 2016 – date ultima prognoză a Comisiei Europene).

Referinţe bibliografice (selectiv)
Barrales, J. and R. von Arnim (2017), ‘Longer run distributive cycles: Wavelet decompositions for the US, 1948–2011’, Review of Keynesian Economics.

Blecker, R. A. (2002). Distribution, Demand, and Growth in Neo-Kaleckian Macro Models. In: Setterfield, M. (ed.) The Economics of Demand-Led Growth: Challenging the Supply-Side Vision of the Long Run, Cheltenham, UK, and Northampton, MA, Edward Elgar Blecker, R.A. (2016), „Wage-led versus profit-led demand regimes: the long and the short of it,” Review of Keynesian Economics.

Hein, E. and L. Vogel (2008), ‘Distribution and growth reconsidered: empirical results for six OECD countries’, Cambridge Journal of Economics.

Kiefer, D. and C. Rada (2015), ‘Profit maximising goes global: the race to the bottom’, Cambridge Journal of Economics.

Lavoie, M. (2017), ‘The origins and evolution of the debate on wage-led and profit-led regimes’, European Journal of Economics and Economic Policies: Intervention’.

Lavoie, M. and E. Stockhammer (eds.) (2013), Wage-led Growth: An Equitable Strategy for Economic Recovery, Basingstoke, UK: Palgrave Macmillan.

Onaran, Ö. and G. Galanis (2012), ‘Is aggregate demand wage-led or profit-led? National and global effects’, Conditions of Work and Employment Series No. 40, International Labour Office, Geneva.

Onaran, Ö. and T. Obst (2016), ‘Wage-led growth in the EU15 member states: the effects of income distribution on growth, investment, trade balance, and inflation’, Cambridge Journal of Economics.

Palley, T.I. (2017), „Wage- vs. profit-led growth: the role of the distribution of wages in determining regime character,” Cambridge Journal of Economics.

Stockhammer, E., E. Hein and L. Grafl (2011), ‘Globalization and the effects of changes in the functional income distribution on aggregate demand in Germany’, International Review of Applied Economics.

Stockhammer, E., J. Rabinovich, and N. Reddy (2017), „Distribution, wealth and demand regimes in historical perspective: USA, UK, France and Germany, 1855-2010”, Kingston University London, Economics Discussion Papers.

Stockhammer, E., and R. Wildauer (2016), „Debt-driven growth? wealth, distribution and demand in OECD countries,” Cambridge Journal of Economics.

Storm, S. and C.W.M. Naastepad (2012), Macroeconomics Beyond the NAIRU, Cambridge, MA: Harvard University Press.

Thaler, R. and Sunstein, C. (2016) Nudge. Cartea ghionturilor pentru decizii mai bune legate de sănătate, bogăție și fericire, Editura Publica, București.