Efectele reluării exporturilor de cereale din Ucraina. Ce se va întâmpla cu prețurile și cota de piață a României pe piețele terțe

După o perioadă cu prețuri ridicate, dar în care exportul de cereale românești a fost îngreunat din cauza mărfii ucrainene care a pus mult timp presiune pe infrastructura locală, acordul  din 22 iulie dintre Ucraina și Rusia privind reluarea exporturilor de cereale „va duce la relaxarea prețurilor de pe piață, consolidând reducerile observate în ultimele săptămâni și contribuind la readucerea acestora la nivelurile de dinainte de COVID-19 din 2020”, a explicat pentru Economica Alinda Bănică, consultant financiar în zona agribusiness.

Potrivit consultantului, care a analizat prețurile futures de pe bursa din Chicago (+30 de zile), „prețurile grâului au scăzut deja la nivelul de dinainte de invazie până la 1 iulie, în timp ce prețurile porumbului au revenit la nivelurile de dinainte de război până la 17 iulie. Cu toate acestea, prețurile pentru ambele cereale rămân cu 50% mai mari decât în urmă cu 30 de luni”. Iar trendul observat la Chicago este relevant pentru piața locală în contextul în care piața din România a cerealelor este racordată complet la piața internațională a cerealelor.

Cât de competitiv mai este grâul ucrainean. Pericol pentru producția din 2023

Cerealele din Ucraina au reprezentat întotdeauna o concurență pentru marfa românească, mai ales în contextul în care România nu se poate ridica la nivelul producției ucrainene. În anul de marketing 2021/2022, având în vedere războiul, se poate spune că România a profitat de nevoia în creștere a piețelor terțe care nu s-au mai putut aproviziona din statul vecin. A contat, de asemenea, și anul agricol 2021 foarte bun. Astfel, potrivit datelor Comisie Europene, România a reușit anul acesta comercial să își consolideze poziția pe piețele terțe și să vândă peste 12,4 milioane de tone de cereale, adică 27% din exporturile totale ale blocului comunitar. Este un record al ultimilor cinci ani și cel mai mult am exportat porumb și grâu.

De altfel, conform unei analize Alinda Bănică Business Consultancy, exporturile de grâu din România au fost situate, în ultimii 4 ani, la nivele cuprinse între 36% și 50% din producția totală, înregistrându-se un excedent semnificativ al producției de grâu în comparație cu nivelul consumului intern. Variațiile semnificative cu privire la nivelul exportului au fost generate și de calitatea producției de grâu, în anumiți ani existând cantități nepanificabile, fapt ce a condus la un transfer către consumul destinat animalelor.

Pentru 2022/2023 însă premisele nu sunt însă așa de pozitive, având în vedere seceta pedologică.

Producţia de grâu din acest an este cu 15% – 18% mai mică faţă de cea înregistrată în 2021, a declarat, miercuri, ministrul Agriculturii, Petre Daea. care a precizat că va prezenta săptămâna viitoare cifrele exacte.

Cât despre prețul mărfii locale și ce urmări are reluarea exporturilor ucrainene, „impactul pe care tranzitarea grânelor din Ucraina îl poate avea (asupra prețului mărfii locale – n.red.) ar fi posibilitatea unei ușoare scăderi a prețului în cazul în care, ca efect al supraîncărcării infrastructurii logistice cu transporturi din Ucraina, ar fi îngreunate exporturile și prin urmare, ar apărea necesitatea vânzării produselor pe piața internă”, crede Bănică, care atrage însă atenția asupra faptului că producătorii ucraineni sunt tot mai împovărați de costuri, mai ales în condițiile în care nu își mai pot livra marfa pe rutele folosite anterior.